Alina si Daniel Donici au combinat rafinamentele frantuzesti cu retetele spaniole si metoda de lucru romaneasca si au scos pe piata cateva produse cu care au dat lovitura. Insa nu le-a fost usor. Uneori nu aveau nici macar bani de paine insa acum se mandresc ca au ajuns la o cifra de afaceri de peste 600 de mii de euro. Insa nu au uitat de unde au plecat. Traiesc modest, in chirie, si nu incearca sa epateze la volanul unor masini de lux pe care si le-ar putea permite.

„Cele mai fericite zile ca angajat a fost atunci cand mi-am dat demisia”, spune Daniel Donici. A fost momentul in care si-a luat libertatea in maini. In acelasi timp, in alt birou de multinationala sotia facea la fel. Refuzasera job-uri foarte bine platite din strainatate ca sa incerce o afacere romaneasca. Se intampla in urma cu sase ani.

Fabrica de prelucrare a laptelui pe care au inaltat-o la periferia orasului natal, Tecuci, arata mai degraba ca un spital. Culoarele proaspat spalate, peretii imaculati... pana si aerul este aseptic. Totusi, un amanunt banal dezvaluie ce se face aici: mirosul de branza.

Alina si Daniel au renuntat la salarii de mii de euro si un program lejer si au ales sa-si forteze limitele intr-un domeniu total necunoscut. Au luat un credit de 700 de mii de euro de la banca pentru care parintii au garantat cu casele in care locuiesc. Nimeni din familie nu stia nimic nici macar despre cum se face un iaurt. Aveau insa vise mari: cu gandul la copilul abia nascut, au vrut sa aleaga metode sanatoase de preparare a iaurtului din lapte de capra si oaie care lipseau de pe piata romaneasca. Recunosc insa ca au fost momente cand aveau doar bani de paine.

Chiar daca fac retete rafinate, frantuzesti sau spaniole, metoda de lucru este tot romaneasca. Iaurturile si branzeturile fine, etichetarea, toate se fac manual. Atentia la detalii este esentiala si le-a adus celor doi soti o finantare europeana de 250 de mii de euro. Au prins si mai mult curaj. S-au apucat sa diversifice gama de produse iar acum se lauda ca sunt singurii producatori de iaurt de oaie de pe piata si ca la specialitatile din lapte de capra nu au concurenta. Asa se face ca in prezent produsele lor sunt pe rafturile marilor hipermarketuri din tara.

De zabovit, doar acasa isi permit acest rasfat. O casa pentru care platesc chirie, desi au o cifra de afaceri de 600 de mii de euro. Dar mai ales o casa in care ii asteapta copiii, pentru care s-au gandit sa faca o bucata de Romanie cat mai sanatoasa. Traisc decent, fara sa vrea sa epateze, chiar daca banii le-ar permite. E o alegere: prefera sa-si educe copiii modest, asezat, fara mofturi. Joaca sau treburile serioase, in familia Donici totul se face impreuna. De pilda, discuta cu cei mici ce personaje de desene animate ar trebui sa apara pe etichetele de iaurt ca sa atraga copiii.

Sotii Donici stiu ca o afacere sanatoasa se face cu pasi mici. N-au vrut niciodata sa dea lovitura, sa dea un tun care sa-i imbogateasca. De aceea vor sa continue sa faca un iaurt sanatos si romanesc. „Suntem fii de Romania si suntem mandri de asta, tocmai de aceea am ales sa ramanem aici. Sper ca intr-o buna zi, fiecare roman care vede acest iaurt in care noi punem atata suflet si pasiune pe rafturile din statele europene sa fie mandru ca apartine acestui popor”