Cu o avere estimata la 1,3 miliarde de dolari, David Cheriton este probabil cel mai instarit profesor din lume, potrivit revistei americana Forbes. Cadrul didactic de la Universitatea Stanford (SUA) nu are insa preferinte excentrice. Printre pasiunile sale se numara vacantele in Maui (insula care face parte din arhipelagul Insulele Hawaii), unde practica windsurfing. Recunoaste insa ca cel mai mare rasfat de care s-a bucurat este un automobil Honda Odyssey.

Cel mai costisitor hobby al canadianului ramane insa placerea de a crea companii si de a le face profitabile. Primele doua firme pe care le-a fondat au fost ulterior vandute catre Cisco Systems si Sun Microsystems, pentru sute de milioane de dolari. In total, omul de afaceri a cheltuit peste 50 de milioane de dolari din buzunarul propriu, investind in 17 start-up-uri.

A devenit insa cunoscut in 1998, atunci cand a semnat un cec in valoare de 100.000 de dolari unor studenti de la Stanford, pe nume Larry si Sergey. “Am avut foarte mult noroc cu investitiile pe care le-am facut, dar inca sunt extrem de atent cand vine vorba de cheltuit bani”, spune profesorul, citat de Forbes.

Nu are cont pe retelele de socializare, conduce o masina veche de 26 de ani si se tunde singur

Canadianul in varsta de 61 de ani nu iese niciodata in evidenta. Nu are pagini pe cunoscutele retele de socializare LinkedIn sau Facebook,  nici cont de Twitter. Conduce acelasi Wolkswagen Vanagon din 1986, locuieste in aceeasi casa din Palo Alto de peste 30 de ani si obisnuieste sa se tunda singur - “Nu e ca si cum nu mi-as permite o tunsoare, doar ca e mai simplu sa o fac singur. In plus, dureaza mai putin”, se justifica el.

Munceste si 12 ore pe zi si pune mare pret pe utilizarea eficienta a timpului. Cea mai noua companie a sa, Artista Networks, permite transferuri mai rapide de date decat cele ale concurentilor, lucru extrem de important pe Wall Street, unde fiecare nanosecunda conteaza. Compania isi adauga in portofoliu cel putin un client pe zi si este asemanata de fondatorul sau cu o masina de curse.

Tatal lui Cheriton spune ca acesta si-a ales intotdeauna propriul drum, nefiind influentat de nimeni din preajma: “A decis sa ia o pauza in clasa a XI-a, pentru ca i s-a parut ca programa scolara era prea putin competitiva”. In facultate nu a fost impiedicat sa urmeze cursuri de chitara clasica si arta, pasiunile lui de la acea vreme. Cand nu a fost admis la Universitatea din Alberta (Canada) s-a orientat catre matematica, iar mai apoi catre IT.

Avantul profesorului de informatica a inceput in 1995, cand alaturi de Andy Bechtolsheim, un fost student de-al sau de la Stanford, a infiintat compania de retelistica Granite Systems, vanduta un an mai tarziu catre Cisco pentru 220 de milioane de dolari.

In 2001 Cheriton creeaza Kealia, firma specializata tot in networking. Si aceasta din urma este cumparata tot pentru o suma fabuloasa. Sun plateste pentru ea 120 de milioane de dolari.

"Unele lucruri din viata nu pot fi planificate"

Cea mai buna investitie a profesorului de la Stanford ramane insa cei 100.000 de dolari oferiti fondatorilor Google. Desi Google este astazi unul dintre cele mai populare motoare de cauztare din lume, iar numele sau a devenit brand in domeniul IT, lucrurile nu au mers atat de bine la inceput. “Cea mai mare problema a fost sa strangem banii necesari”, isi aduce aminte David Cheriton. Yahoo! si Excite refuzasera sa finanteze algoritmul.

Fostul sau student, Bechtolsheim, remarcase si el eficienta motorului de cautare prezentat de Page si Brin, precum si planul celor doi tineri de a vinde linkuri sponsorizate, motiv pentru care s-a decis sa investeasca in business, alaturi de Cheriton.

Multi tineri au venit la David, de-a lungul timpului, pentru a-i cere sfaturi sau a-l ruga sa le sprijine ideile de afaceri. Doar cateva dintre ele s-au materializat in companii ori aplicatii profitabile. Colaboratorii lui spun despre Cheriton ca are standarde inalte, ca apreciaza ideile marete si viziunea de ansamblu.

David este mandru de faptul ca aplicatiile lui imbunatatesc viata oamenilor, chiar daca in prima faza inovatiile le dau batai de cap consumatorilor. “Unele lucruri in viata, cum e bogatia, nu pot fi planificate. Unele investitii functioneaza, altele nu”, concluzioneaza profesorul.