Comisarul european pentru Politica Regionala, Corina Cretu, a precizat ca, la momentul actual, Programul de Infrastructura Mare este "inca in discutii cu un numar limitat de observatii din partea Comisiei" si este posibil ca in aprilie sa fie incheiat.

In ceea ce priveste Programul Operational Regional, comisarul a declarat ca acesta este "unul dintre cele mai complexe programe din cele supuse Comisiei in aceasta perioada" si este "absolut normal in acest caz sa existe un numar important de observatii, dar procesul este pe un drum pozitiv".

"Pentru ambele programe, adoptarea lor oficiala se va face odata ce procedura de schimbarea a cadrului financiar multianual va fi terminata, ceea ce depinde de votul Consiliului si al Parlamentului. Cu siguranta nu mai devreme de mai-iunie. Comisia va emite scrisori de confort la momentul in care toate aspectele programului au fost clar definite si se asteapta doar formalizarea adoptarii acestuia. Astfel, statele membre vor avea un semnal clar ca pot practic trece in faza de implementare a programului", a afirmat Cretu, pentru Mediafax.

Intrebata daca Romania, dar si alte tari, risca sa repete situatia din actualul cadru financiar in conditiile in care programele operationale nu sunt aprobate si acest proces mai dureaza, comisarul pentru Politica Regionala a explicat ca se pot lua o serie de masuri, indiferent de stadiul adoptarii programelor operationale.

"Este vorba de exemplu de masuri legate de consolidarea capacitatii administrative. Romania are deja o noua strategie in acest sens, care a fost apreciata pozitiv de serviciile Comisiei si care va contribui in mod determinant la eficientizarea si profesionalizarea gestiunii fondurilor europene si nationale. Alte procese care conduc la remedierea erorilor din trecut si care nu au legatura cu momentul adoptarii programelor sunt relative la reforma procesului de achizitii publice. Exista un dialog continuu, cu intalniri lunare intre serviciile Comisiei si Comitetul interministerial al Guvernului (ultima a avut loc chiar la sfarsit de ianuarie). in ultima perioada s-au inregistrat progrese, dar asteptam mai multa implicare din partea ANRMAP si o alocare de resurse umane mai consistenta pe acest subiect deoarece este unul complex si important", a precizat Corina Cretu.

Totodata, comisarul european a subliniat ca Romania poate pregati, pana la data adoptarii programelor, "o lista de proiecte mature, gata de implementat".

"Daca aceasta lista este pregatita, derularea programelor de la momentul adoptarii lor va fi mult mai rapida. Lipsa unor proiecte mature a fost una dintre carentele importante ale Romaniei in perioada 2007 – 2013", a declarat comisarul european pentru Politica Regionala.

In decembrie 2014, Comisia Europeana a adoptat primele doua programe operationale 2014-2020 pentru Romania, Programul Operational Asistenta Tehnica, in valoare de 251 milioane de euro, si Programul Operational Competitivitate, de 1,58 miliarde de euro.

In perioada de programare 2014 – 2020, Romania beneficiaza de fonduri europene in valoare de aproximativ 43 miliarde de euro, din care peste 22 miliarde de euro sunt alocate pentru politica de coeziune.

Programul cu cea mai mare alocare este Programul Operational Infrastructura Mare - 9,41 miliarde de euro. Programul National pentru Dezvoltare Rurala are alocate 8 miliarde de euro, iar Programul Operational Regional, 6,7 miliarde de euro.

Corina Cretu: E important ca Romania sa identifice mai bine domeniile expuse riscului de coruptie

Corina Cretu mai vorbeste si despre raportul MCV, spunand ca Romania trebuie sa identifice mai bine domeniile expuse riscului de coruptie si sa adopte masuri preventive, dar si despre eficientizarea gestiunii fondurilor europene

Corina Cretu spune ca in raportul MCV sunt evidentiate, dincolo de aprecierile pozitive, si aspectele in privinta carora Romania mai are de realizat progrese, dar mai ales de consolidat progresele obtinute, referindu-se la recomandari pentru intensificarea actiunilor impotriva conflictelor de interese, a favoritismului, a fraudei si a coruptiei in achizitiile publice.

Ea precizeaza ca in raportul MCV Comisia Europeana a apreciat progresele facute de Romania anul trecut in lupta impotriva coruptiei si a facut recomandari pentru continuarea acestor actiuni.

Comisarul european pentru Politici Regionale s-a referit si la perchezitiile facute luni la Ministerul Fondurilor Europene, AM-POSDRU si AM-POSCCE, apreciind ca actiunile DNA sunt parte a unui proces de lupta impotriva coruptiei si ca ”organele in drept trebuie sa isi conduca anchetele cu profesionalism si rapiditate, in deplina cooperare cu celelalte institutii implicate in procesul de gestionare al fondurilor”.

Corina Cretu mai afirma ca eliminarea tuturor zonelor de risc in circuitul gestionarii fondurilor europene si nationale trebuie sa fie o prioritate absoluta pentru toate institutiile din Romania.

In acest context, ea a adaugat ca exista ”posibilitatea utilizarii unei parti din finantarea europeana pentru actiuni de sensibilizare si preventie in randul populatiei, pentru ca nu doar combaterea coruptiei este importanta, ci si prevenirea ei, iar asta cere o schimbare de mentalitate”.

Referitor la eficientizarea gestiunii fondurilor europene, Cretu a declarat ca in ultima perioada s-au inregistrat progrese, dar se asteapta mai multa implicare din partea ANRMAP si ”o alocare de resurse umane mai consistenta pe acest subiect deoarece este unul complex si important”.

Ea a continuat spunand ca lipsa unor proiecte mature a fost una dintre carentele importante ale Romaniei in perioada 2007 - 2013, dar ca tara noastra a facut progrese remarcabile in ultimii doi ani.