"Subfinantarea din sistemul de sanatate a ajuns la un nivel nesustenabil, producatorii de medicamente nu mai pot sustine singuri, prin plata taxei clawback, deficitul de finantare. Nivelul taxei clawback in trimestrul patru a ajuns la un nivel de 20% din vanzarile producatorilor de medicamente, asta inseamna ca platim, pe langa cota unica de 16%, inca de 20% din cifra de afaceri. Discutam despre o supraimpozitare, undeva la 40%. Vom fi nevoiti sa oprim toate investitiile in anul 2014 pana ce se va gasi o solutie pentru aceasta taxa clawback", a declarat joi presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR), Dragos Damian. 

El a aratat ca in ultimul trimestru al anului trecut taxa clawback a crescut cu 30% fata de trimestrul anterior, suma pe care producatorii nu si-au bugetat-o. 

"Aceasta contributie creste in fiecare an pentru ca bugetul nu a mai fost actualizat din 2012, fiind la nivelul consumului de medicamente din 2011. In fiecare an, producatorii de medicamente acopera integral diferenta dintre bugetul alocat de stat si consumul in functie de nevoia de tratament. Spre exemplu, noi (Terapia Ranbaxy - n.r.) avem 3 milioane de lei in plus la taxa clawback, pe care nu i-am alocat", a aratat Damian. 

In acest caz, fabricile isi vor opri investitiile, iar unele chiar si-ar putea inchide portile. 

"Vor fi fabrici care daca nu vor opri productia, o vor temporiza, replanifica. Oprirea investitiilor inseamna neextinderea capacitatilor de productie si renuntarea la unele produse care se dovedesc nerentabile, inseamna necrearea de locuri noi de munca si deficit la bugetul de stat. Sunt deja la nivelul producatorilor locali analize interne daca anumite produse vor mai fi rentabile si atunci unele dintre ele vor disparea. Sigur, exista alternative la acestea pe piata, dar sunt mai scumpe si asta inseamna o crestere a costului cu medicamentatia", a explicat seful APMGR. 

Potrivit acestuia, in ultimii 3-4 ani au disparut de pe piata circa 1.000 de tipuri de medicamente din toate ariile terapeutice, atat din cauza clawback, dar si a meodologiei de calcul.

La randul sau, Calin Galaseanu, presedintele Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM), spune ca 2 din 10 pacienti din Romania au fost tratati prin contributia producatorilor de medicamente. 

"In fiecare an, producatorii de medicamente acopera intreaga diferenta intre bugetul alocat de stat pentru medicamente si consumul real generat de necesitatile de tratament ale pacientilor romani. Cu alte cuvinte, taxa clawback s-a transformat dintr-o masura de control a bugetului intr-o povara fiscala care a dus la crearea unui mediu de business lipsit de transparenta si predictibilitate. Povara este cu atat mai mare cu cat si lista de medicamente compensate si gratuite nu a mai fost actualizata de 6 ani, ceea ce inseamna un impact negativ economic si social puternic", a spus Galaseanu. 

El precizeaza ca producatorii farma au acceptat aceasta taxa, dar problema este modul in care este calculata.