Potrivit lui Nicolaescu, cei care contribuie la scurgerea banilor din sistemul de sanatate sunt, in primul rand, cei care au acces la bani, sub o forma sau alta.

"Sunt cei care participa la licitatii, ca vand medicamente, ca vand materiale sanitare, ca vand echipamente. (...) Asta inseamna ca acolo sunt rezerve foarte multe si ca acolo este o scurgere de bani. Mai departe, sunt tratamente in care poti sa-i dai pacientului medicamente generice care costa un leu sau poti sa-i dai un medicament original care costa 100 de lei. Pana la urma, cineva ar trebui sa faca aceasta apreciere si acela este medicul, este seful de sectie, este directorul medical si managerul. Este clar ca toate rezervele de care discutam si toate scurgerile de fonduri nu pot sa acopere cat e necesarul de fonduri din sector. (...) Tot ce discutam noi aici ar putea sa insemne intre patru si cinci la suta din fondurile sanatatii", apreciaza demnitarul.

In acelasi context, ministrul Sanatatii a spus ca spitalele unde sunt cei mai multi bani pentru licitatii consuma cam 60% din fondurile Sanatatii, insa trebuie tinut cont de faptul ca, din sumele acestor unitati, 70-80% sunt cheltuieli salariale.

"Deci noi vorbim cam de 20 la suta unde se pot face licitatii. Deci de acolo se pot face scurgeri, nu din alta parte, caci de la salarii n-ai cum sa faci scurgere de fonduri, pentru ca astia sunt oamenii si trebuie sa-i platesti. Deci noi pentru asta trebuie sa lucram. O metoda pe care au gasit-o cei dinaintea mea si pe care trebuie sa o duc mai departe, pentru ca este lege, a fost sistemul de licitatii centralizate. Sistemul a inceput deja sa functioneze, noi am facut ordinul de ministru, s-a facut caietul de sarcini, probabil ca intr-o luna de zile pornesc licitatiile", a mai precizat ministrul.

Ministrul Eugen Nicolaescu a mai spus ca Ministerul Sanatatii a ramas cu foarte putine parghii de control, in urma descentralizarii, si cu multe atributii si instrumente "amputate", precizand ca legislatia trebuie modificata.

Nicolaescu a vorbit in emisiune, printre altele, despre prioritatile sale ca ministru al Sanatatii, subliniind ca prima si cea mai importanta pentru anii viitori ar fi schimbarea finantarii.

"Daca nu vom reusi sa aducem bani mai multi, sa ii controlam mai bine, atunci probabil ca tot ce am face am face degeaba", a spus demnitarul.

In opinia lui Nicolaescu, Ministerul Sanatatii are parghii de control foarte putine. El a aratat ca din 2009, si mai departe, in 2010, cand s-au facut "asa numitele descentralizari", adica transferul de unitati sanitare catre autoritatile locale, au fost transferate, de fapt, proprietatea si managementul, iar ministerul a ramas "spectator".

"Nu neaparat ca ma nemultumeste. E o constatare, pe de o parte, si pe de alta parte, sigur ca trebuie sa lucram pe actele normative, ca sa ii dam ministerului cele trei competente importante pe care le are, pana la urma, orice minister din lumea asta: sa faca legislatie, sa faca politici publice si sa controleze modul in care ele se aplica. Noi am ramas mai mult cu responsabilitatea, din pacate. Daca va uitati, cand apare ceva, undeva in tara asta, Ministerul Sanatatii si ministrul sunt vinovati, desi nu au nicio treaba", a explicat ministrul.

Eugen Nicolaescu a mai declarat ca, in aceste conditii, este clar ca trebuie facute modificari in legislatie. "Eu nu spun sa centralizezi, eu spun sa poti sa-ti realizezi atributiile pe care le ai. Astazi, ministerul este cu foarte multe atributii, dar cu instrumente amputate", a spus demnitarul.

Intrebat cine se impotriveste ca ministerul sa isi ia "parghiile" inapoi, Nicolaescu a declarat ca nu ar spune ca exista cineva anume care se opune.

"Este, daca vreti, un soi de tacere in care mi se spune: «mai bine, mai asteapta, mai bine, mai stai». Eu sm spus-o si o repet: anul 2013 trebuie sa fie anul schimbarii in sanatate, anul reformelor", a concluzionat ministrul Eugen Nicolaescu.