Contactati de Mediafax, reprezentantii companiei Johnson&Johnson nu au dorit sa comenteze. 

Partile reclamate, respectiv Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) si Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), pot face recurs la aceasta decizie. 

Casa de avocatura DLA Piper Dinu a anuntat recent ca a reprezentat in fata Curtii de Apel Bucuresti un important producator international de medicamente intr-un litigiu privind anularea notificarilor de plata a taxei claw-back in valoare cumulata de peste 30 de milioane de lei, fara sa precizeze cine este compania in cauza. 

Pe 22 martie 2013, Curtea de Apel Bucuresti a admis actiunea introdusa de avocatii DLA Piper Dinu, dispunand anularea tuturor notificarilor de plata contestate, se arata intr-un comunicat al DLA Piper Dinu.

Motivarea instantei de contencios administrativ este foarte importanta in conturarea unei jurisprudente privind interpretarea dispozitiilor neclare ale OUG 104/2009 si ale normelor de punere in aplicare (Ordinul Ministerului Sanatatii si al CNAS nr. 928/591/2010) in ceea ce priveste sfera subiectilor platitori si baza de calcul a contributiei. Chiar daca dispozitiile legale in baza carora au fost emise notificarile contestate nu mai sunt in vigoare, efectele lor sunt inca actuale si semnificative din punct de vedere economic.  Astfel, instanta a stabilit ca subiect platitor al contributiei claw-back este "acel distribuitor angro care vinde medicamente compensate din fonduri publice catre utilizatorii finali (farmacii si spitale)". In cazul reclamantului s-a constatat ca acesta nu face parte din sfera subiectilor platitori ai contributiei, intrucat nu a comercializat in mod direct medicamente catre farmacii si spitale, chiar daca acesta a vandut medicamente pe teritoriul Romaniei catre distribuitorii angro, precizeaza DLA Piper. 

De asemenea, potrivit motivarii Curtii "contributia poate fi considerata drept justificata si proportionala numai avand in vedere reglementarea speciala a medicamentelor care beneficiaza de decontare din partea sistemului public de asigurari de sanatate", si concluzioneaza ca "aceasta implica faptul ca aceasta contributie poate fi aplicata doar sumelor efectiv rambursate de catre CNAS". 

Taxa de claw-back a fost contestata in nenumarate randuri de producatorii si importatorii de medicamente, fiind considerata incorecta, nesustenabila, cu efecte sociale grave, printre care restrictionarea accesului pacientilor la tratament farmaceutic cu preturi accesibile.

Potrivit datelor companiei de cercetare Cegedim, Johnson&Johnson ocupa anul trecut locul 13 in randul companiilor farmaceutice din Romania, cu vanzari de 253,9 milioane lei si o cota de piata de 2,2%.