Aprecierea francului elvetian cu 40%, record minim pentru euro

Pe 15 ianuarie, Banca Nationala a Elvetiei a luat prin surprindere pietele financiare, dupa ce a abandonat pragul minim de 1,20 franci pentru un euro. Imediat francul s-a apreciat cu 40%, iar moneda euro a atins un minim record de 0,8500 franci.

Ca urmare a aprecierii francului, economia elvetiana a inregistrat o contractie peste asteptari in T1, iar SNB a inregistrat pierderi de 30 de miliarde de franci (31,9 miliarde dolari).  

De asemenea, in mai multe state din Europa de Est, inclusiv in Romania, au avut loc proteste de strada fata de cresterea francului elvetian, cerandu-se reconversia creditelor in moneda locala, la dobanzile initiale.  

In septembrie, Parlamentul croat a aprobat, in unanimitate, un act normativ propus de Guvern, care permitea conversia in euro a creditelor denominate in franci elvetieni.

In Polonia, guvernatorul Bancii Centrale, Marek Belka, i-a avertizat pe creditori ca trebuie sa se pregateasca pentru conversia in zloti a creditelor ipotecare in franci elvetieni.  

In Romania, plenul Camerei Deputatilor a adoptat pe 25 noiembrie proiectul de lege privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite. Acesta  prevede ca debitorul are dreptul sa stinga creditul ipotecar prin transmiterea catre creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat in favoarea creditorului, fara a mai plati altceva.

Relaxarea cantitativa din Europa

Pentru a stimula cresterea economiei zonei euro si a evita pericolul deflatiei, BCE a inceput, in martie, sa achizitioneze lunar obligatiuni suverane ale statelor din zona euro si bonduri corporatiste de pana la 60 de miliarde de euro.

Conform calendarului initial, aceste achizitii urmau sa se deruleze pana in septembrie 2016 .Economia zonei euro a inregistrat insa doar o crestere modesta, iar oficialii BCE au inceput sa ia in considerare noi masuri pentru a sustine cresterea economica si inflatia. In octombrie, rata anuala a inflatiei in zona euro a urcat pana la 0,0%, de la minus 0,1% in septembrie, in conditiile in care obiectivul BCE este o crestere a preturilor de sub 2%. In aceste conditii, la inceputul lunii decembrie, BCE a anuntat extinderea programului de achizitii de obligatiuni, prin prelungirea duratei acestui program pana la finele lunii martie 2017 si largirea paletei de titluri pe care le va achizitiona, prin includerea de obligatiuni municipale si regionale.

De asemenea, BCE a decis sa coboare si mai mult in teritoriul negativ dobanda la depozite (minus 0,30%) pentru a stimula activitatea economica si a contracara inflatia scazuta din zona euro.  

Grexit - Grecia a fost pe punctul de a iesi din zona euro dupa ce a intrat in incapacitate de plata in legatura cu un imprumut datorat FMI

Un referendum legat de al treilea program international de asistenta a fost organizat la finalul lunii iunie dupa ce guvernul Syriza a pus capat discutiilor cu creditorii. A urmat o grava criza politica care a dus la demisia ministrului de Finante, Yanis Varoufakis, si la introducerea de restrictii asupra miscarilor de capital.

La inceputul lunii iulie, guvernul grec a ordonat inchiderea bancilor timp de mai multe saptamani si limitarea sumelor ce pot fi retrase de la ATM-uri la 60 de euro pe zi.  

Dupa cateva saptamani, Grecia a ajuns la un acord cu creditorii internationali pentru un nou program de asistenta, cel de-al treilea program de asistenta financiara acordat Greciei, in valoare de 86 miliarde euro. Pentru a se proteja de o posibila extindere a crizei din Grecia asupra sistemelor lor bancare, oficialii din Albania, Bulgaria, Macedonia, Romania si Serbia au decis sa puna in carantina diviziile locale ale bancilor grecesti, astfel incat, in cazul in care bancile mama intra in colaps, subsidiarele lor sa poata supravietui.

Bancile grecesti sunt jucatori importanti in sistemele financiare ale statelor vecine Greciei.  

In Bulgaria, subsidiarele National Bank of Greece, Alpha Bank, Piraeus Bank si Eurobank Ergasias controleaza aproximativ 22% din activele bancare, un procentaj similar cu cel inregistrat in Fosta Republica Iugoslava Macedonia. De asemenea, bancile grecesti sunt active pe pietele din Romania, Albania si Serbia.  

Prabusirea pietei bursiere chineze

La inceputul lunii august, ingrijorarile cu privire la incetinirea economiei chineze au dus la o prabusire cu 45% a indicelui bursei de la Shanghai, "o fuga accelerata" a capitalului si o scadere record a rezervelor valutare.

Prabusirea pietei bursiere chineze a dus la vanzari masive de actiuni pe pietele din intreaga lume, pe fondul ingrijorarilor ca autoritatile de la Beijing nu pot sa puna capat declinului bursei in pofida mai multor masuri adoptate.  

Pentru a opri declinul bursei, autoritatile de la Beijing au injectat peste 110 miliarde dolari intr-o serie de institutii financiare, in ideea de a mentine lichiditatea in sistemul bancar.

De asemenea, Banca centrala a Chinei a adoptat o noua reducere a dobanzii de baza, cea de a cincea reducere a costului creditului dupa luna noiembrie 2014. In plus, a redus si nivelul rezervelor minime obligatorii pentru banci, in incercarea de a le stimula sa acorde mai multe credite si a reduce costul imprumuturilor pentru companii, persoane fizice si autoritati locale.  

Dupa decenii in care cresterea economica a Chinei a fost mai mare de 10% pe an, stimulata de exporturi si cheltuieli publice masive in infrastructura, motoarele de crestere au inceput sa incetineasca: productia industriala s-a diminuat, exporturile au scazut, iar piata imobiliara a stagnat.

In incercarea de a reechilibra si a reorienta economia spre un model de crestere mai lent dar mai durabil, guvernul chinez vrea sa stimuleze consumul intern, prin incurajarea serviciilor si a sectorului privat si de asemenea sa restructureze companiile de stat ineficiente.  

Majorarea dobanzii de baza de catre Rezerva Federala americana 

La mijlocul lunii decembrie, Federal Reserve-Fed a majorat dobanda de politica monetara pentru prima data in aproape 10 ani, apreciind ca prima economie a lumii a depasit daunele provocate de criza financiara din perioada 2007-2009.  

Comitetul de politica monetara FOMC a decis sa majoreze rata dobanzii pentru fondurile federale cu un sfert de punct, pana la un interval cuprins intre 0,25 si 0,50%. Aceasta a fost prima majorare a costului creditului decisa de Fed dupa luna iunie 2006.

Chiar daca este vorba de o majorare modesta (0,25%), aceasta va creste costurile cu imprumuturile pentru toata lumea, de la guverne straine la companii si pana la cumparatorii de case si automobile, in timp ce ii va recompensa mai mult pe cei care isi tin economiile la banca.

Pietele financiare se asteptau la aceasta majorare, avand in vedere recentele date statistice care arata ca economia americana continua sa creeze noi locuri de munca intr-un ritm sustinut.  

BERD a apreciat ca decizia Fed de a majora costul creditului ar putea stimula o iesire a capitalului din cele 37 de tari care formeaza aria sa de operatiuni, ducand la cresterea costurilor de creditare, scaderi pe pietele financiare si deprecieri de monede. Insa, BERD a subliniat ca, cel mai probabil, aceste efecte vor fi modeste, deoarece putine din tarile din aria sa de operatiuni au atras mari volume de capital in anii de dupa criza financiara din 2008, cand cresterea economica slaba si politica monetara relaxanta din SUA si alte parti ale lumii au determinat investitorii sa-si transfere banii spre economiile in curs de dezvoltare.  

Prognoze pentru 2016

Analistii estimeaza ca in anul care urmeaza investitorii se vor confrunta cu posibilitatea unor noi majorari ale costului creditului din partea Rezervei Federale americane, un dolar puternic si preturi reduse la materiile prime.

Alte semne de intrebare se refera la cat de mare va fi incetinirea economiei chineze si cat de departe vor merge celelalte banci centrale cu relaxarea politicii monetare.

Cum va evolua aceasta diferenta dintre SUA si restul economiei mondiale este unul din factorii importanti care va influenta sentimentul investitorilor in anul urmator.