"Dupa un timp, publicul a vazut ca directia leului nu e numai in sensul deprecierii, e si in apreciere, sta tolanit leul in intervalul 4,40-4,44 (lei/euro – n.r.) de aproape jumatate de an, adica mai putin de 1%. Mai misca asa usor din coada, dar sub 1%", a afirmat Isarescu miercuri, in deschiderea seminarului Colocvii de Politica Monetara organizat de banca centrala, potrivit Mediafax.

Guvernatorul a aratat ca leul "s-a tolanit" si mai tare din luna septembrie, ignorand total campania electorala pentru presedintie, fata de alti ani cand reactiona dupa declaratii politice.

"Ganditi-va ce era anterior intr-un an electoral! Ignora (leul - n.r.) total campania electorala, ba el s-a tolanit si mai tare din septembrie, daca ne uitam la cifre, a devenit si mai lenes, ca sa nu-l numesc altfel, sa nu-l jignesc. Si bineinteles ca apare intrebarea «Dom’ne, cat mai dureaza aceasta stare de - sa nu-i spun nesimtire, ca-l jignesc - de insensibilitate, ignorare a scenei politice, unde au loc miscari, declaratii?» Inainte, cu cate declaratii s-au facut in campania electorala, stateam cu ochii cat cepele sa-l vedem pe unde se duce, nimic!", a spus Isarescu.

El a amintit ca in urma cu cativa ani exista o asimetrie destul de mare in relatia dintre fluctuatia cursului de schimb si variatia anumitor indici economici, o depreciere influentand inflatia destul de rapid, cu un impact dublu decat in cazul aprecierii, insa in ultima perioada aceasta asimetrie s-a redus.

"Am tot vorbit de o anumita asimetrie in aceasta relatie, cand cursul se deprecia, transmisia asupra inflatiei era extrem de rapida, cand se aprecia (...). Acum vreo sapte ani calculam o asimetrie de 1 la 2, deci o depreciere era dubla ca impact comparativ cu aprecierea, nu erau studii destul de adancite atunci, erau mai degraba empirice. Analiza spune ca asimetria s-a diminuat", a spus Isarescu.

Astfel, "lumea" scapa de temerea deprecierii "dupa luni si luni de zile", iar dominatia cursului se diminueaza.

Isarescu a avut cuvantul de deschidere a unui colocviu de politica monetara organizat de BNR, in care au fost prezentate trei studii privind relatia piete financiare - PIB, impactul preturilor produselor din import in inflatie si evolutia relatiei somaj - inflatie in conditiile crizei financiare.

El a aratat ca studiile prezentate vor arata mai multa transparenta din partea bancii centrale si ca politica monetara nu se bazeaza pe metode ascunse, ci pe analize stiintifice bine documentate.

Seful BNR recunoaste ca politica monetara are o problema de credibilitate, ceea ce ar explica si faptul ca multa lume ignora performanta Romaniei de a fi singura tara care a indeplinit toate cele cinci criterii de la Maastricht.

Pe de alta parte, guvernatorul a amintit si de faptul ca analistii bancilor care banuiau banca centrala de "politici monetare oculte" si comentau deciziile luate aveau, de fapt, si anumite interese proprii.