"Suntem, evident că suntem afectaţi, chiar foarte afectaţi. A scăzut practic economia, putem să spunem că are o contracţie deja între 30 şi 40% şi încă nu ştiu dacă am ajuns, după estimările mele cel puţin. În perioada imediat după Paşte am ajunge la vârful epidemiei, după care am putea vorbi de o pantă descendentă a acestei crize, pantă descendentă în care vrem să avem deja măsurile pregătite pentru relansarea economiei", a spus Virgil Popescu, întrebat despre pierderile provocate în economia românească.

El a menţionat că domeniile cele mai afectate de pandemie sunt cele turismul, HoReCa, transporturile, precum şi industria auto, care a fost oprită.

"Uşor, uşor, industria auto se pare că îşi revine. Este un lucru îmbucurător. Am primit semnale şi din teritoriu, de la industria auto de pe orizontală, de la componente, că se iau în calcul scenarii de pornire. Un mare producător din România, începând de astăzi, 13 aprilie, în Târgu Jiu în Caransebeş şi în Drobeta Turnu Severin, face cablaje auto. Am informaţii, inclusiv de la Dacia că se pregătesc ca începând cu data de 21 să înceapă uşor producţia în zona de motoare şi cu mai puţini salariaţi, dar să înceapă producţia, ca şi companiile de care v-am spus înainte, dar în continuare avem domenii care sunt lovite: industria serviciilor. Gândiţi-vă că toate companiile, toate întreprinderile mici şi mijlocii care au fost lovite direct de coronavirus şi închise prin ordonanţele militare, practic ele sunt în momentul de faţă fără activitate", a mai spus Virgil Popescu, potrivit Agerpres.

Și premierul Ludovic Orban declara, săptămâna trecută, că 30% din economia României este deja afectată de criza coronavirusului.

"Situaţia este una mai grea, dar asta nu ne împiedică să căutăm toate mijloacele posibile pentru a găsi soluţii de relansare economică. Deocamdată sunt afectate foarte multe companii, încercăm să susţinem pe cele care îşi continuă activitatea. Căutăm instrumente care să genereze efecte benefice. La ora actuală, cam 30% din economie este afectată. Deja prognozele noastre indică un efect negativ al economiei care să ne ducă la o creştere negativă care poate fi între minus unu si minus trei la sută. Veniturile bugetare vor fi afectate sever. De asemenea, sunt cheltuieli care au crescut şi sunt necesare pentru a susţine o viaţă decentă unor angajaţi. Ce este foarte important e ce face şi Europa. Economia României depinde în mare măsură de economia Europei. Noi avem 80% din schimburile economice cu UE. Există o interdependenţă între România şi unele ţări europene”, a declarat Orban.

Analişti: Impactul economic al pandemiei se va resimţi puternic tot anul

Aproape jumătate dintre analiştii CFA România (48%) anticipează că impactul economic al coronavirusului se va resimţi puternic până în trimestrul IV al acestui an, iar deficitul bugetar anticipat are o valoare medie de 6,5%, potrivit Asociaţiei CFA România.

"În cadrul sondajului pentru luna martie 2020 au fost adăugate şi două întrebări suplimentare, cu privire la: impactul economic al coronavirusului - cea mai mare parte a respondenţilor (48%) anticipând ca acesta se va resimţi puternic până în trimestrul IV al anului; deficitul bugetului de stat anticipat pentru 2020: valoarea medie a anticipaţiilor este 6,5%", se arată într-un comunicat remis presei.

În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 95% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9370, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,9954.

Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (aprilie 2021/aprilie 2020) a înregistrat o valoare medie de 3,79%.

"Sunt de remarcat anticipaţiile de majorare a primei de risc a României, aproximativ 87% dintre participanţi prevăzând o creştere a preţului CDS cu scadenţa de 5 ani. De asemenea, peste 63% dintre participanţi consideră preţurile proprietăţilor imobiliare din marile oraşe ca fiind supraevaluate. În luna martie se observă o majorare, chiar dublare a abaterii medii pătratice a răspunsurilor la întrebările cantitative, ceea ce arată o incertitudine ridicată în rândul participanţilor cu privire la evoluţia viitoare a parametrilor economici", se mai arată în comunicatul citat.

În luna martie 2020, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA Society România a scăzut faţă de luna anterioară cu 27,7 puncte, până la valoarea de 20,8 puncte, cea mai mică din iulie 2012, iar faţă de aceeaşi lună a anului anterior, Indicatorul a scăzut cu 14,1 puncte. Această evoluţie a fost determinată în special de componenta de condiţii curente a Indicatorului.

În contextul crizei generate de coronavirus, Indicatorul condiţiilor curente a scăzut, faţă de luna anterioară, cu 57,5 puncte (record istoric), până la valoarea de 13,1 puncte, cea mai mică din august 2012, în timp ce faţă de aceeaşi lună a anului anterior, Indicatorul condiţiilor curente a scăzut cu 34 puncte.