"Acţiunea trebuie să aibă în vedere urgenţele. Publicul şi întreaga societate românească trebuie să înţeleagă că urgenţa întâi este să nu cadă băncile, să nu cadă vreo bancă, să nu cadă băncile în număr mai mare, că în crize se întâmplă astfel de catastrofe. Pentru că, dacă băncile cad, ceva mai rău nu se poate închipui, pentru că după băncile care cad se duce toată economia. Aşa că, după această urgenţă, vine solidaritatea. Solidaritatea, cuvânt de esenţă morală, în acest caz îmbracă haina pragmatismului. Pentru că nu se poate altfel. În relaţia bănci - clienţi trebuie să primeze pragmatismul, plecând de la o experienţă pe care o avem, experienţa crizei din 2008 - 2011", a spus Adrian Vasilescu, la Digi 24, potivit Agerpres.

Potrivit acestuia, în acea perioadă în România nu a "căzut" nicio bancă, dar 30% dintre cei care aveau credite nu au putut să le ramburseze.

Vasilescu a atras atenţia că va trebui să intervină această solidaritate, iar "riscurile trebuie împărţite între bănci şi clienţi". Dacă "nu va fi aşa, va fi rău", a susţinut el.

De asemenea, reprezentantul BNR a precizat că, în acest moment, departamentele care se ocupă de politica monetară de la Banca Naţională, inclusiv cele de strategie, sunt implicate într-o analiză foarte serioasă ca să vadă care pot fi consecinţele. De pildă, cât ar putea o bancă să amâne plata ratelor - o lună, două - iar apoi ce efecte s-ar putea produce dacă asemenea amânări vin din partea unei bănci de importanţă strategică sau din partea unei bănci mai mici şi "nu produce efecte care se dispersează în întreaga economie".

"Toate astea trebuie să fie ştiute pas cu pas. Asemenea măsură nu poate fi luată după ureche, pentru că ar fi grav", a subliniat Adrian Vasilescu.

Acesta a explicat că deciziile se iau pe termen scurt, în funcţie de cum decurg evenimentele.

Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, declara, luni, că sistemul bancar trebuie să prezinte un pachet important privind situaţia ratelor bancare, deoarece fluctuaţia plăţilor creditorilor va fi mai lungă de 2-3 luni.

"Discuţiile (Guvernului cu băncile pe tema suspendării ratelor, n.r.) sunt, aici este decizia sistemului bancar şi vor găsi cea mai bună soluţie, eu cred că trebuie să ne gândim, şi este bine ceea ce face sistemul bancar, el se gândeşte că nu e doar o fluctuaţie de 2-3 luni, s-ar putea să fie mai lungă, şi atunci cred că ei trebuie să vină cu un pachet important, să îi lăsăm să facă pachetul să fie cât mai bun şi să fie aplicabil. Vom vedea cu ce vor apărea, dar cred că vor apărea cu ceva în perioada următoare", a afirmat Florin Cîţu.

Unele bănci au anunţat deja, începând de luni, măsuri speciale în contextul pandemiei de COVID - 19, cum ar fi suspendarea temporară a plăţii ratelor la credite sau oferirea de internet şi mobile banking fără costuri timp de trei luni.

Întrebat despre cursul valutar, Adrian Vasilescu a menţionat că deprecierea are loc în context regional şi în cel al crizei.

"Dincolo de 11 indicatori economici care presează pe cursul de schimb, există unul deasupra tuturor: cererea şi oferta. În momentul de faţă, cursul acela la care ne uităm toţi depinde de cât de mare este cererea şi cât de mare poate fi oferta care să acopere această cerere", a subliniat acesta.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, marți, un curs de referinţă de 4,8448 lei/euro, un nou maxim istoric pentru moneda unică europeană în raport cu leul. Recordul anterior fusese atins luni, 16 martie martie, când BNR a anunţat un curs de referinţă de 4,8242 lei/euro.