Investigatia face parte dintr-o serie de cazuri derulate in SUA din 2009 impotriva institutiilor financiare internationale suspicionate ca au abuzat de o "bucla" in legislatia americana care a permis, pana in 2008, transferurile de bani in beneficiul bancilor si companiilor iraniene. 

Contactat de New York Times, un purtator de cuvant al Deutsche Bank a refuzat sa comenteze informatiile, percizand insa ca banca germana a decis in 2007 ca "nu se va angaja in noi tranzactii cu entitati din tari precum Iranul, Siria, Sudanul si Coreea de Nord, si ca va renunta la afacerile in derulare cat mai urgent posibil". 

Din 2009, Departamentul Justitiei, Departamentul Trezoreriei si procuratura din Manhattan au pus sub acuzare cinci banci straine, printre care Barclays si Credit Suisse, suspectate ca ar fi rulat miliarde de dolari prin subsidiarele americane in serviciul unor clienti din Iran, Cuba si Coreea de Nord, tari supuse sanctiunilor economice.  Investigatiile impotriva celor cinci banci au condus la intelegeri prin care institutiile financiare au platit sanctiuni importante, de sute de milioane de dolari. 

Bancile americane nu pot efectua tranzactii cu Iranul potrivit prevederilor legale, astfel ca au reusit sa evite afaceri care le-ar fi expus la astfel de acuzatii. 

Banca americana Standard Chartered va plati suma de 340 milioane de dolari pentru a pune capat unei investigatii similare, dupa ce autoritatile din New York au acuzat institutia ca ar fi rulat prin subsidiara americana 250 miliarde de dolari in beneficiul unor banci si companii iraniene. 

In cazuri asemnanatoare anterioare, cea mai mare suma a fost obtinuta de la grupul olandez ING, care a acceptat in iunie sa plateasca 619 milioane de dolari pentru a pune capat investigatiilor. Cedit Suisse a platit 536 milioane de dolari.  HSBC este suspectata de asemenea de incalcarea sanctiunilor impuse Iranului, iar divizia mexicana a bancii a fost amendata in iulie cu 27,5 milioane de dolari pentru ca ar fi "inchis ochii" la spalare de bani. 

Investigatia privind Deutsche Bank este in faza incipienta si nu exista inca suspiciuni ca banca a mai facut afaceri cu Iranul prin subsidara americana dupa 2008, cand legislatia a fost modificata astfel incat sa blocheze astfel de tranzactii, potrivit surselor citate de NYT.

Sursa: Mediafax