Tanasescu: Exista posibilitatea ca subsidiarele sa scoata bani din tara. Erste considera ca initiativa de la Viena nu mai este necesara
Reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu, spune ca exista posibilitatea ca subsidiarele institutiilor de credit sa transfere bani in afara Romaniei daca bancile mama o vor cere, mentionand in acelasi timp ca la Bruxelles au fost stabilite masuri pentru pastrarea expunerilor. Erste Group Bank considera ca in prezent nu exista "necesitatea si nici dorinta pentru o continuare a Initiativei de la Viena".
"Mentinerea expunerii subsidiarelor bancilor din Romania este cruciala. Si cred ca in mesajul presedintelui Romaniei la aceasta reuniune (de miercuri a Consiliului European, la Bruxelles - n.r.) un mesaj care a fost imbratisat de toate statele, a facut ca in comunicatul final sa apara acea fraza la mentinerea expunerii subsidiarelor in toate tarile din Europa", a afirmat Tanasescu la emisiunea "Dupa 20 de ani, difuzata duminica la Pro TV.
Cu toatea aceastea, el a admis ca exista si posibilitatea ca banii sa iasa din tara. "Exista aceasta potentiabilitate ca, in cazul in care parintii, mamele, tatii acestor subsidiare sa ceara o plecare a banilor, sa se intample", a afirmat Tanasescu, intrebat daca retragerea banilor din subsidiarele bancilor straine reprezinta cea mai mare amenintare la adresa Romaniei.
Reprezentantul Romaniei la FMI a punctat ca politica de supraveghere a BNR este una "foarte adecvata", demonstrata prin iesirile infime de capital de pana acum.
Presedintele Traian Basescu a declarat, miercuri seara, la Bruxelles, ca decizia Consiliului European privind solutiile de capitalizare a bancilor inseamna ca toate statele din UE au garantia ca subsidiarele bancilor mama nu vor avea probleme legate de fluxurile de capital.
Clauza de mentinere a expunerii institutiilor financiare pe toate subsidiarele din statele membre a fost inclusa pentru a evita presiunea pe pietele de credit si, implicit, in economia reala.
Tanasescu a mentionat ca se discuta si posibilitatea de a relua un nou acord de tipul intelegerii de la Viena, prin care bancile mama s-au angajat in 2009 sa mentina expunerile pe Romania.
Pentru anul urmator, Tanasescu considera ca vulnerabilitatea principala este legata de socurile externe pe care Romania le poate primi ca urmare a deteriorarii mai profunde in Europa a sistemului finaciar sau a perceptiei privind aceasta zona.
Erste: Continuarea Initiativei de la Viena nu mai este necesara
Erste Group Bank considera ca in prezent nu exista "necesitatea si nici dorinta pentru o continuare a Initiativei de la Viena", angajament asumat in 2009 impreuna cu alte banci pentru mentinerea finantarii subsidiarelor din Romania si alte tari din Europa de Est, intrucat conditile s-au imbunatatit. "Necesarul de finantare a devenit mult, mult mai mic, deoarece deficitele de cont curent au scazut, sau balanta a devenit pozitiva", a declarat directorul financiar al grupului austriac, Manfred Wimmer, transmite Bloomberg.
Bancile occidentale s-au angajat (in 2009 - n.r.) sa continue finantarea subsidiarelor est-europene, din tari precum Romania si Ungaria, intr-o perioada in care deficitele de cont curent erau mai mari decat in prezent, iar optiunile de finantare erau mai putine, a explicat Wimmer.
Angajamentul bancilor, coordonat de Fondul Monetar International (FMI) si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), a avut un rol esential pentru evitarea colapsului economic in Europa de Est, in 2008 si 2009.
In cazul Romaniei, grupurile mama ale principalelor noua banci cu capital strain au semnat, in urma cu aproape doi ani, la Viena, scrisori bilaterale de angajament pentru mentinerea expunerii pe piata romaneasca la nivelul din martie 2009 si a ratei de solvabilitate a sucursalelor la peste 10%.
Acordurile au fost semnate de Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank si UniCredit, care detin 70% din piata din Romania.
Sefii de stat si de guverne din zona euro au decis in aceasta saptamana la Bruxelles sa reduca datoria Greciei cu 100 miliarde euro, cresterea fondului UE de sustinere a statelor aflate in dificultate la 1.000 miliarde euro, si sa recapitalizeze bancile europene cu 106 miliarde de euro.
Programul de recapitalizare a bancilor europene include si o clauza de mentinere a expunerii institutiilor financiare pe toate subsidiarele din statele UE, pentru a evita presiunea pe pietele de credit si, implicit, pe economia reala.
Vezi intreaga emisiune pe Voyo.ro.