S&P a confirmat, totodată, calificativul "BBB-/A-3" pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.

"Abaterile cauzate de cheltuielile masive ale fostului guvern au forţat actuala conducere a României să revizuiască obiectivele fiscale pentru 2019 şi 2020, pe fondul încetinirii economiei. Planificatele majorări de pensii şi salarii vor contribui la adâncirea deficitului de cont curent deja substanţial inclusiv în 2020", se arată în raportul S&P.

Deşi agenţia se aşteaptă ca anul viitor să demareze un proces de consolidare fiscală semnificativă, structura rigidă a bugetului şi volatilitatea mediului politic reprezintă riscuri faţă de această ipoteză. Prin urmare, Standard & Poor's a decis să revizuiască perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă şi să confirme calificativul "BBB-/A-3" pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală, se precizează în comunicat.

"Înrăutăţirea perspectivei ratingului reflectă riscurile la adresa stabilităţii economice şi fiscale a României dacă autorităţile nu reuşesc să stabilizeze şi să consolideze strategia bugetară, inclusiv în urma planurilor de a implementa noi majorări de pensii de anul viitor", apreciază S&P.

De asemenea, S&P avertizează că ar putea revizui în scădere în următoarele 24 de luni ratingurile României, dacă dezechilibrele fiscale şi cele externe continuă să se adâncească şi persistă mai mult timp decât estimează în prezent agenţia. Potrivit acesteia, absenţa consolidării fiscale are ca rezultat o datorie publică şi externă mai ridicate decât previzionează în prezent agenţia. Lipsa sincronizării politicii economice are drept consecinţă, printre altele, o volatilitate sporită a cursului de schimb, cu potenţiale repercursiuni negative asupra bilanţurilor din sectorul public şi cel privat, se arată în documentul citat.

Pe de altă parte, informează S&P, perspectiva ratingului României ar putea fi îmbunătăţită la stabilă dacă se observă că executivul face progrese în ancorarea consolidării fiscale, ceea ce va duce la o stabilizare a finanţelor publice ale României şi a poziţiei externe.

Încetinirea economiei va afecta veniturile guvernului, ceea ce va duce la noi presiuni bugetare, avertizează S&P. Conform scenariului macroeconomic de bază al agenţiei, creşterea PIB-ului României va rămâne aproape de 3% până în 2022.

În pofida temerilor, S&P a decis să confirme ratingul "BBB-/A-3" pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală, ţinând cont de nivelul redus al datoriei externe. De asemenea, confirmarea reflectă apartenenţa României la UE, care este în beneficiul cadrului instituţional al ţării, afirmă S&P.

Constrângerile la adresa ratingurilor includ prosperitatea economică redusă, capacitatea administrativă relativ slabă, mediul economic impredictibil şi o flexibilitate monetară doar de nivel mediu faţă de alte ţări cu rating similar.

Creşterea economiei româneşti ar urma să se situeze anul acesta sub 4%, înainte de a scădea în 2020-2021, în urma încetinirii cererii externe, apreciază agenţia de rating, care nu se aşteaptă la o consolidare fiscală semnificativă înainte de alegerile din 2020.

Pe termen mediu, S&P previzionează o creştere a PIB-ului României aproape de 3% până în 2022, chiar dacă există incertitudini pe termen scurt.

Pe termen mai lung, perspectivele de creştere ale României rămân constrânse de emigrarea forţei de muncă calificate şi declinul demografic, în condiţiile în care par să lipsească reformele structurale menite să rezolve aceste probleme, avertizează agenţia.

În plus, creşterea ridicată a salariilor din ultimii ani nu a fost însoţită de majorări comparabile ale productivităţii, ceea ce a erodat parţial competitivitatea exporturilor României, explică S&P.

Agenţia previzionează că deficitul general guvernamental va atinge 4,3% din PIB în 2019 şi 4% din PIB în 2020. În pofida incertitudinilor privind perspectiva fiscală, S&P se aşteaptă ca BNR să menţină sub control aşteptările inflaţioniste şi să menţină un nivel adecvat al rezervelor valutare.

Guvernul estimează, pentru acest an, un deficit bugetar de 4,4% din PIB, peste limita de 3% impusă în cadrul Tratatului de la Maastricht. Pentru anul viitor, Guvernul estimează un deficit bugetar pe cash de 3,6% din PIB.

Înrăutăţirea ratingului României ar putea pune presiune suplimentară pe costurile de împrumut şi cursul de schimb, în contextul în care leul s-a depreciat deja puternic în ultima lună. Cel mai mare nivel, pentru euro, anunţat vreodată de BNR, a fost de 4.7808 lei/euro, atins în 21 noiembrie.