"Trebuie spus foarte clar şi răspicat că problema României este una fiscal-bugetară. Nu există soluţii monetare la problemele fiscale. Nu ai o monedă internaţională de rezervă, cum este dolarul, iar printarea de bani pentru finanţarea deficitului creează practic inflaţie şi duce la deprecierea monedei naţionale. Inflaţia ridicată este cel mai parşiv impozit pentru că îi împovărează exact pe cei cu venituri scăzute. Deci, nu cred că tiparniţa este soluţia, din punctul meu de vedere. Creşterea deficitului nu este un panaceu, nu vindecă problema, ci eu o văd doar ca un calmant. Vaccinul contra COVID vindecă, într-adevăr, problema pe care o avem noi. Este o criză de sănătate, până la urmă, dar încă nu există acest medicament şi până atunci ne mulţumim cu aceste calmante. Trebuie să conştientizăm un lucru: costul calmantului îl vom plăti cu toţii, noi şi copiii noştri, generaţiile de după noi, prin dobânzi şi returnarea împrumuturilor pe care le facem. Problema cu acest calmant este că poate crea dependenţă. Majoritatea ţărilor au făcut cheltuieli temporare pentru sănătate, pentru măsuri de redresare, însă noi ne angajăm la cheltuieli permanente. Este o diferenţă foarte mare şi astfel devenim dependenţi de deficit. Povara acestei crize vor fi, cu siguranţă, datoriile publice, pentru că ele vor rămâne mulţi ani după eradicarea virusului", a explicat reprezentantul BNR, potrivit Agerpres.

Oficialul Bănci Naţionale a avertizat şi asupra faptului că la o majorare a pensiilor cu 40% deficitul Casei Naţionale de Pensii "pur şi simplu ar exploda" şi ar trebui acoperit cu bani din bugetul de stat.

"În ipoteza în care pensiile ar creşte cu 40%, deficitul Casei de Pensii pur şi simplu ar exploda, pentru că încasările de contribuţii vor creşte mult mai puţin decât acest 40%. Rata de creştere a salariilor este mult mai scăzută de 40%... Cred că ne putem aştepta ca rata şomajului să mai crească odată cu expirarea măsurilor de ajutor pentru economie. De aceea, deficitul Casei de pensii va fi probabil de ordinul miliardelor de euro, iar acel deficit va trebui acoperit din bugetul de stat. De asemenea, valul de cazuri (de COVID-19, n.r.) cu care ne confruntăm va avea şi el efecte economice, cred că mai mici decât în primăvară pentru că nu se mai pune în discuţie închiderea întregii economii. Există o curbă de învăţare, învăţăm să convieţuim cu virusul. Măsurile ţintite şi localizate sunt mai eficiente din punct de vedere economic, dar asta nu înseamnă că nu vor fi efecte inclusiv asupra comportamentului consumatorilor, companiilor. Chiar şi în aceste condiţii dificile nu cred că este închis subiectul relaxării condiţiilor monetare, însă trebuie foarte multă precauţie", a declarat Popa.

Asociaţia pentru Relaţii cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) organizează, joi, o conferinţă online având va temă stadiul pieţei financiare şi contextul economic actual.