Paradoxul celei mai mari creșteri economice din UE. Deși câștigă mai mulți bani, românii trăiesc pe datorie, iar deficitul bugetar este de trei ori mai mare ca anul trecut
România este ca o familie care deşi câştigă mai mulţi bani, trăieşte pe datorie, în loc să-i investească sau să-i pună de-o parte pentru vremuri grele. Aşa susţin analiştii financiari că arată economia ţării, după ce în prima jumătate de an a înregistrat cele mai mari creşteri din Europa.
În datele statistice sunt toate ramurile economiei: industrie, agricultură, servicii şi construcţii - aceasta din urmă cu roşu.
În 2007-2008 construcţiile duduiau, erau motorul economiei. Astăzi, construcţiile reprezintă singura ramură care trage în jos creşterea. Dar interesant e de ce, când avem record pe clădirile de locuinţe.
Pentru că statul lasă totul pe seama privatului şi a tăiat drastic investiţiile - se pare că vom înregistra minimul cheltuielilor publice din ultimii 10 ani, doar 1% din PIB. Altfel, vedeta economiei noastre rămâne industria auto. Serviciile şi Agricultura merg şi ele bine de tot, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.
Dar, degeaba avem, teoretic, mai mulţi bani dacă nu se simt pe stradă, în serviciile de sănătate, în educaţie sau la ghişeele instituţiilor. Fondurile europene ar trebui să ne salveze. De fapt stăm cel mai prost la acest capitol din ultimii 7 ani, potrivit Băncii Naţionale.

Dar cum e posibil ca într-o perioada cu creştere economică record să avem deficit uriaş, de 3 ori mai mare ca anul trecut?
Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar Bancari: "Economia subterană foarte mare, evaziunea fiscală: cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul hoteluri şi restaurante creşte cu 8%, pe de altă parte, veniturile din TVA scad cu 8%. Pe partea de cheltuieli avem salarii în sectorul public mai mari, ajutoare sociale mai mari.”
Imaginea României nu e deloc bună în ochii analiştilor.
Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar Bancari: “O familie cu venituri mai mari, dar care cheltuie mult mai mult decât cresc veniturile şi asta o face să se împrumute mai mult la nişte dobânzi care la anul vor fi mai mari, deoarece inflaţia creşte şi este foarte probabil ca ROBORUL, foarte important în calculul costului creditelor, se va dubla până la sfârşitului anului curent.”
Aceste semnale de alarmă nu se aud însă la Guvern. Grija premierului Tudose a fost să îi pună la punct pe reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, cu care s-a întâlnit la Palatul Victoria, pentru prognozele făcute.
Premierul a negat că guvernul său ar fi în discuţii cu Fondul Monetar sau cu Banca Mondială pentru un eventual împrumut.
Premierul Mihai Tudose s-a întâlnit cu reprezentanţii Băncii Mondiale în România şi cu cei ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) pe care i-a invitat la Ministerul de Finanţe pentru a vedea „cifrele exacte” referitor la starea economică a ţării.
Premierul a declarat că le-a atras atenția oficialilor FMI că ultimele două previziuni economice pe care le-au făcut în privința României au fost ... greșite.
„Am avut două întâlniri importante cu Banca Mondială şi cu Fondul Monetar Internaţional. Cu Banca Mondială pentru a ne asigura de o colaborare dat fiind faptul că s-a schimbat echipa de reprezentare a Băncii Mondiale în România. Avem tot sprijinul şi nu pe parte financiară, ci pe parte de suport tehnic pentru marile proiecte strategice ale României şi, de asemenea, am chemat la discuţii FMI nu pentru a lua bani, ci pentru a vorbi cu domniile lor, împreună cu ministrul de Finanţe să facă o vizită la Ministerul de Finanţe să vadă exact cifrele, fiindcă domniile lor în octombrie fac previziunea de sfârşit de an pe partea financiară a României. Dat fiind faptul că ultimele două le-au cam greşit - România nu a funcţionat aşa cum a spus FMI, cu un pic mai bine, ca să nu mai apară şi a treia greşeală care chiar ar putea fi interpretată le-am oferit suportul cifrelor oficiale ale României, ca să se bazeze pe ele”, a declarat premierul.
”Nu le-am reproșat, le-am atras atenția. Totuși sunt ditamai organismul și lumea se uită la ceea ce spune Fondul Monetar Internațional. Repet, ultimele două nu prea le-au ieșit. Eu nu i-am acuzat de rea voință, dar să fie un pic mai atenți.” - a spus premierul Mihai Tudose.
Fondul Monetar Internațional lucrează în prezent la un raport de ţară care va fi prezentat în două luni.
Pe acelasi subiect:
VOYO

RON
RON
RON
RON
(P) iBani. Piața imobiliară după majorarea TVA. Sfaturi pentru cei interesați să cumpere o locuință nouă
”Incont”, site-ul Știrile Pro TV de informații economice și educație financiară, a devenit ”iBani”
România, departe de zona euro. Analist: Probabil ne ducem spre 2030 cu adoptarea monedei unice
Popa, CFA România: Într-o lume fără pensii private ar trebui să ne aşteptăm la o pensie de 32% din ultimul salariu
Siemens Energy anunţă concedieri masive pentru a-şi majora profitul. Compania are mii de angajați în România
Cu trenul de la Paris la Viena sau de la Zurich la Barcelona. Pandemia reînvie cursele feroviare de noapte în Europa
(P) De ce aleg românii să joace la pariuri
(P) Tot ce trebuie să știi despre vigneta Ungaria și prețul acesteia
Digitalizarea departamentului HR - un subiect în trend chiar și pentru companiile de IT
Huawei dezminte zvonurile privind vânzarea brandurilor premium de smartphone P şi Mate
Cum vom lucra în 2021: 60% dintre companii vor să reînceapă munca de la birou din luna martie. Mai mult de jumătate au tăiat programele de training şi pe cele de wellbeing
Două treimi din forţa de muncă existentă la nivel global lucrează de acasă, însă unul din trei angajaţi folosește propriul calculator pentru a-şi desfăşura activitatea 
Invață să ții sub control cheltuielile de sărbători. Cum funcționează cardul de cumpărături
Moneda euro la 20 de ani. Cea mai importantă realizare macro-economică a secolului trecut a supraviețuit marii crize mondiale, dar rămâne un colos handicapat de propriile slăbiciuni
UE pregătește măsuri de urgență, în cazul unui ”no deal” cu Londra, din ianuarie. Domeniile vizate: pescuitul şi transportul rutier şi aerian
Explozie la gazoductul din Ucraina care asigura gazele pentru Europa. Ce se întâmplă cu livrările de gaze rusești spre continent




RSS