"Ne incepem munca impreuna intr-un moment crucial, in timp ce economia mondiala ramane vulnerabila. Prioritatea mea imediata va fi sa intensific eforturile Grupului Banca Mondiala de a ajuta economiile emergente sa protejeze cresterea si slujbele", se arata intr-un email transmis de Kim angajatilor BM, obtinut de Bloomberg.

Jim Yong Kim, fost presedinte al universitatii Dartmouth College, ii urmeaza lui Robert Zoellick la conducerea institutiie internationale, care are ca scop combaterea saraciei si a acordat imprumuturi de aproape 53 de miliarde de dolari anul trecut. Oficialul a fost anuntat de presedintele SUA, Barack Obama, in martie ca propunere pentru sefia BM, iar in aprilie a obtinut aprobarea membrilor institutiei pentru un mandat incepand cu 1 iulie.

Noul presedinte al BM, fizician la baza, are putin timp la dispozitie pentru a se acomoda cu un post care necesita o cu totul alta expertiza, in contextul efectelor crizei din Europa asupra economiei mondiale si incetinirii din China.

Kim, absolvent al Scolii de Medicina a Universitatii Harvard, intrerupe tiparul numirii la Banca Mondiala de presedinti provenind din zone precum politica sau finantele, noteaza Bloomberg.

Slujba noului presedinte este complicata si mai mult de resursele mai reduse dupa ce banca a accelerat in ultimii ani creditarea catre tarile afectate de criza.

"Am intrat in 2008 cu o rezerva mare de capital, astfel ca am putut creste creditarea intr-un mod pe care nu-l putem repeta acum", a spus vicepresedintele BM Joachim von Amsberg, intr-un interviu saptamana trecuta, preluat de Mediafax.

Angajamentele au ajuns in timpul crizei la nivelul record de 73 miliarde de dolari in 2010, de la numai 38 miliarde de dolari in urma cu doi ani, iar banca a fost nevoita sa ceara noi injectii de capital de la statele membre. Fondurile suplimentar si declinul gradual al creditarii au ajutat BM sa-si mentina raportul dintre capital si imprumuturi in limita vizata. Mentinerea acestui nivel este importanta pentru mentinerea ratingului maxim posibil al bancii, necesar pentru a putea imprumuta fonduri la costuri scazute.

Drept urmare, BM analizeaza modalitati de a utiliza la maxim posibil resursele de care dispune, a spus von Amsberg. Nu s-a inregistrat o crestere a cererii pentru credite inca, dar tot mai multe tari se intereseaza de linii de finantare de tip preventiv, similare celei de 1 miliard de euro (1,3 miliarde de dolari) primite de Romania in iunie, a spus el.

Banca a avertizat in iunie ca economiile in dezvoltare ar trebui sa se pregateasca pentru o lunga perioada de volatilitate a economiei mondiale si a redus prognoza de crestere economica la 3%, de la 3,1%.

In acest an, economia mondiala va creste cu 2,5%, estimarea nefiind modificata fata de ianuarie, dupa ce intensificarea volatilitatii pe pietele financiare, cauzate de Grecia si Spania, a anulat efectul pozitiv al unei usoare stabilizari in primele luni ale anului.

Imprumutul de 1 miliard de euro aprobat de board-ul BM pentru Romania in iunie vine in completarea asistentei financiare de tip preventiv acordata pe perioada 2011 - 2013 de catre FMI si UE. Romania are in derulare un acord de tip preventiv cu FMI in valoare de 3,6 miliarde euro, completat de o intelegere similara cu Comisia Europeana pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro.