MTO presupune in 2015 venituri in plus sau taieri de cheltuieli de 3,5 mld. lei - date CE
Obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) pentru 2015 necesita masuri care sa duca la venituri suplimentare sau taieri de cheltuieli in suma de cel putin 3,5 miliarde lei, reiese din datele prezentate in primavara de Comisia Europeana, fara a lua in calcul reducerea CAS cu 5 puncte.
"Medium-Term budgetary Objective" - MTO (obiectivul bugetar pe termen mediu) este un indicator calculat pentru fiecare stat membru in parte, definit prin compactul fiscal, care priveste nivelul deficitului structural si prin care Comisia Europeana incearca sa se asigure ca deficitele publice nu vor mai depasi pragul de 3% din PIB nici in conditii de contractie economica.
Dupa criza datoriilor suverane, statele europene si CE au convenit ca nu este suficient criteriul privind limita de deficit bugetar de 3% stabilita la Maastricht, astfel ca s-a decis crearea compactului fiscal european, care stabileste ca daca datoria publica este semnificativ sub 60% din PIB si riscurile la adresa sustenabilitatii finantelor publice pe termen lung sunt reduse, iar deficitul structural nu poate trece de 1% din PIB.
Deficitul structural este calculat in functie de cheltuielile primare ale statului (cheltuieli angajate pe termen lung si care nu pot fi modificate rapid, in functie de ciclul economic), precum si in functie de diferentialul intre PIB realizat sau estimat si cresterea economica potentiala (optima), care nu creeaza derapaje.
Romania are ca tinta pentru 2015 atingerea unui deficit structural de 1% din PIB.
Comisia Europeana estimeaza ca Romania va avea anul viitor, in conditiile fiscale actuale, un deficit bugetar de 1,9% din PIB, atat in termeni cash, cat si ESA, ceea ce va corespunde unui deficit structural de 1,7%.
Analiza CE a fost realizata luand in calcul toate masurile fiscale de la inceputul acestui an, dar fara a incorpora reducerea CAS.
In cadrul acordului cu FMI si CE, autoritatile romane au convenit un deficit bugetar cash de 1,4% din PIB in 2015, care corespunde unui deficit structural de circa 1% din PIB.
Practic, Comisia Europeana estimeaza ca Romania ar trebui sa adopte pentru 2015 masuri suplimentare de crestere a veniturilor sau scadere a cheltuielilor echivalente cu 0,5% din PIB, in conditiile in care atat cheltuielile cu pensiile si salariile, cat si cele cu investitiile ar ramane in limitele bugetare din prezent.
La un PIB de circa 698 de miliarde lei estimat pentru 2015, acest efort suplimentar reprezinta circa 3,5 miliarde lei.
CE nu a luat insa in calcul cresterea cheltuielilor de aparare si nici alte masuri anuntate de Guvern in vara, dupa plecare misiunii FMI-CE.
Deficitul cash pentru 2014 este estimat la circa 2,2% din PIB, iar reducerea acestuia la 1,4% din PIB, ar presupune, la un calcul contabil, un efort bugetar de circa 5,5 miliarde lei.
Comisia Europeana estimeaza insa ca in 2015 cresterea economica de 2,6% se va baza in mai mare masura pe cresterea consumului intern si nu doar pe exporturi, ceea ce va avea ca impact o majorare mai accelerata a veniturilor bugetare.
Aceste proiectii nu tin cont insa de alte masuri care nu au fost convenite cu misiunile de evaluare ale acordului cu FMI si CE. De altfel, expertii internationali au plecat de la Bucuresti in urma cu o luna anuntand ca acordul se suspenda pana in noiembrie, intrucat autoritatile nu au adus suficiente argumente privind sustenabilitatea masurii de reducere a CAS cu cinci puncte procentuale. Potrivit estimarilor, reducerea CAS cu cinci puncte procentuale ar avea un impact bugetar anual de cel putin 5 miliarde lei.
Presedintele Traian Basescu i-a spus, luni, premierului Victor Ponta, ca ar fi "unfair" sa intre in alegeri fara sa trimita bugetul pe 2015 la Parlament, ca un comentariu la afirmatia lui Ponta ca, atunci cand va trece de Parlament, bugetul va veni la el sau al noul presedinte al tarii. La afirmatia presedintelui Basescu potrivit careia Romania mai are de acoperit si MTO (Medium Term Objective - Obiectiv bugetar pe termen mediu, n.r.), premierul Ponta a intrebat mai intai "Poftiti ?", iar dupa ce presedintele Basescu a reluat ca mai exista si MTO-ul, care mai inseamna vreo 6 miliarde, 5, 6 miliarde, Ponta a raspuns: "O sa lucram la toate".
VOYO

RON
RON
RON
RON
(P) iBani. Piața imobiliară după majorarea TVA. Sfaturi pentru cei interesați să cumpere o locuință nouă
”Incont”, site-ul Știrile Pro TV de informații economice și educație financiară, a devenit ”iBani”
România, departe de zona euro. Analist: Probabil ne ducem spre 2030 cu adoptarea monedei unice
Popa, CFA România: Într-o lume fără pensii private ar trebui să ne aşteptăm la o pensie de 32% din ultimul salariu
Siemens Energy anunţă concedieri masive pentru a-şi majora profitul. Compania are mii de angajați în România
Cu trenul de la Paris la Viena sau de la Zurich la Barcelona. Pandemia reînvie cursele feroviare de noapte în Europa
(P) De ce aleg românii să joace la pariuri
(P) Tot ce trebuie să știi despre vigneta Ungaria și prețul acesteia
Digitalizarea departamentului HR - un subiect în trend chiar și pentru companiile de IT
Huawei dezminte zvonurile privind vânzarea brandurilor premium de smartphone P şi Mate
Cum vom lucra în 2021: 60% dintre companii vor să reînceapă munca de la birou din luna martie. Mai mult de jumătate au tăiat programele de training şi pe cele de wellbeing
Două treimi din forţa de muncă existentă la nivel global lucrează de acasă, însă unul din trei angajaţi folosește propriul calculator pentru a-şi desfăşura activitatea 
Invață să ții sub control cheltuielile de sărbători. Cum funcționează cardul de cumpărături
Moneda euro la 20 de ani. Cea mai importantă realizare macro-economică a secolului trecut a supraviețuit marii crize mondiale, dar rămâne un colos handicapat de propriile slăbiciuni
UE pregătește măsuri de urgență, în cazul unui ”no deal” cu Londra, din ianuarie. Domeniile vizate: pescuitul şi transportul rutier şi aerian
Explozie la gazoductul din Ucraina care asigura gazele pentru Europa. Ce se întâmplă cu livrările de gaze rusești spre continent




RSS