Astăzi în Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat am cerut audierea Prim-Ministrului Tudose în legatură cu informaţiile contradictorii apărute în spaţiul public despre rectificarea bugetară şi situaţia finanţelor publice în 2017. Comisia a aprobat audierea lui Ionuţ Mişa. Este bine şi aşa. Ionuţ Mişa este chemat să prezinte toate datele care stau la baza acestei rectificări, zilele următoare. Astfel, orice nelămuriri în spaţiul public despre această rectificare şi despre banii care există sau nu acum la buget vor dispărea”, a scris Florin Cîţu pe Facebook.

Rectificarea bugetară, anunţată drept pozitivă vineri după-amiază de ministrul Finanţelor, este, de fapt, negativă. O arată cifrele publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe abia vineri seară, după ora 22.00.

Bugetul statului are scăderi de peste 1,3 miliarde de lei la capitolul venituri, dar şi diminuări de peste trei sute de milioane la cheltuieli. În goana după bani, Guvernul a tăiat 25 de milioane de lei din finanţarea programelor "masă caldă în şcoli" şi "tichete pentru grădiniţă", ambele introduse anul trecut de fostul executiv.

Cu toate că ministrul Finanţelor a promis vineri, la ora 15.00, că proiectul rectificării bugetare va apărea pe site-ul instituţiei în scurt timp, listele au fost publicate abia după aproape opt ore. Ionuţ Mişa, ministrul Finanţelor, spunea că datele “ vor fi publicate în 30-40 de minute…".

Tot ministrul, dublat apoi de premier, sutinea că rectificarea bugetară ar fi pozitivă - adică Guvernul ar avea bani mai mulţi şi, în loc să taie fonduri, ar spori bugetele ministerelor.

"Când ai o rectificare pozitivă nu poate fi vorba despre lipsa de bani pentru lefuri, pensii. A fost o alarmă falsă. Am mai spus-o, o mai spun încă o dată: am vorbit, sunt bani”, declara premierul Tudose.

Cifrele oficiale arată însă cu totul altceva. În loc de creşterea anunţată, din veniturile bugetului de stat au fost tăiate 1,3 miliarde de lei. Iar cheltuielile au fost reduse cu aproape 350 de milioane. Finanţele estimează venituri mai mici din impozitul pe profit, impozitul pe venit, ba chiar şi din taxa pe valoare adăugată.

Cheltuielile cresc în schimb pentru salarii, bunuri şi servicii. Ministrul a mai prognozat şi o creştere a economiei - cu 0,4 la sută. "Rezultatele economice de până în prezent, argumentează posibilitatea realizării unei creşteri economice de 5.6%, faţă de cea de 5,2%. Consumul a fost mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi perioada a anului trecut."

Luat de val, a ignorat datele Băncii Naţionale. De fapt, consumul de anul acesta este cel mai mare de după criză din 2009. În ghilotină tăierilor sunt mai ales proiectele de investiţii de la Transporturi, Dezvoltare, Cercetare şi Educaţie sau Comunicaţii.

Bani se dau la Agricultură, Interne, Sănătate şi Muncă, dar şi la Parlament ori SRI. La capitolul tăieri de fonduri regăsim şi două proiecte introduse anul trecut, care au redus abandonul şcolar. Vorbim despre tichetele de 50 de lei pentru că familiile sărmane să-şi dea copii la grădiniţă, şi programul masă caldă în şcoli.