"Nu prea am avut timp să mă gândesc la asta (frica de COVID-19 n.r.), singura îngrijorare a mea era ce se întâmplă în situaţia aceasta cu finanţele publice. Eu am respectat toate condiţiile, dar mai mult frica nu a fost pentru mine, pentru că am fost atât de concentrat din februarie de când am văzut că se întâmplă ceva, şi mă gândeam la cum o să ieşim. Când ai atât de multe probleme, la tine te gândeşti ultimul. Să ştiţi că mie îmi era mai frica în februarie şi în martie pentru deficit, stabilitate, capacitatea de finanţare. Da, îmi era mai frică decât de COVID", a precizat, duminică, la Digi 24, Florin Cîţu, întrebat dacă îi era mai frică de deficit decât de pandemie.

Standard & Poor's (S&P) a confirmat, vineri, ratingul României la "BBB-/A-3" pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală şi a menţinut perspectiva negative.

Cele mai importante trei agenţii de evaluare financiară - S&P, Moody's și Fitch Ratings -, acordă României un rating situat cu doar o treaptă peste categoria "junk", cu perspective negative.

Potrivit ministrului Finanţelor Publice, Florin Cîţu, anunţul agenţiei Standard & Poor's reconfirmă faptul că măsurile actualului Guvern pentru combaterea efectelor socio-economice ale crizei COVID-19 şi asigurarea unor finanţe publice sustenabile au fost cele corecte în contextul global actual.

"Anunţul Standard & Poor's reconfirmă faptul că măsurile actualului Guvern pentru combaterea efectelor socio-economice ale crizei COVID-19 şi asigurarea unor finanţe publice sustenabile au fost cele corecte în contextul global actual. Aşa cum am subliniat şi în trecut, agenţia consideră că situaţia gravă a finanţelor publice a fost cauzată de creşterile nesustenabile ale cheltuielilor angajate de Guvernul anterior, de iresponsabilitateta politicii fiscale prociclice promovate în ultimii trei ani", a declarat Florin Cîţu.

Evaluarea agenţiei subliniază că majorarea pensiilor din sectorul public, care ar urma să aibă loc în luna septembrie a acestui an, ar avea un impact considerabil asupra finanţelor publice. Nu în ultimul rând, agenţia de rating apreciază că politica fiscală expansionistă promovată începând cu anul 2018 a condus la unele dintre cele mai mari deficite gemene pentru o ţară din categoria pieţelor emergente, precum şi la erodarea sustenabilităţii finanţelor publice în România.

Deşi agenţia se aşteaptă ca efectele economice şi fiscale negative provocate de pandemia cu coronavirus să ducă la majorarea datoriei guvernamentale nete a României la 43% din PIB în 2020, estimează că vor avea loc măsuri semnificative de consolidare după alegerile generale din 2020.

Perspectiva ratingului României rămâne negative, deoarece agenţia vede riscuri la adresa balanţei de plăţi externe şi a echilibrului bugetar în următoarele 18 luni, dacă factorii de decizie politică nu pot stabiliza şi consolida orientarea bugetară după această recesiune indusă de pandemie.

S&P ar putea revizui în scădere ratingul României dacă dezechilibrele fiscale şi externe rămân ridicate mai mult decât anticipează în prezent agenţia, iar absenţa consolidării fiscale are ca rezultat un nivel mai ridicat al datoriei publice şi externe. De asemenea, ratingul ar putea fi retrogradat dacă lipsa sincronizării politicii economice sporeşte volatilitatea cursului de schimb, cu potenţiale repercursiuni negative asupra bilanţurilor sectorului public şi privat.

S&P ar putea revizui la stabilă perspectiva ratingului României dacă Guvernul face progrese în ancorarea consolidării fiscale, ceea ce va duce la stabilizarea finanţelor publice ale ţării şi a poziţiei externe.

Ratingul României a fost confirmat de S&P ţinând cont de nivelul redus al datoriei externe. S&P crede că România va avea capacitatea de a absorbi nivelul deteriorării pe care o aşteaptă agenţia în 2020.

S&P crede că efectele negative fiscale induse de pandemie vor furniza Guvernului contextul politic pentru a reduce costul majorărilor de pensii prevăzute în septembrie 2020. Dar, în perspectiva alegerilor, agenţia crede că se va renunţa la majorarea iniţială şi pensiile vor creşte cu aproximativ 10% (în loc de 40% prevăzut în legislaţia anterioară), ceea ce va adăuga aproximativ 1% din PIB la deficitul bugetar în 2021.

România are acces solid pe piaţă, ceea ce atenuează riscurile asociate cu necesităţile de finanţare ridicate pe termen scurt ale sectorului public. S&P recunoaşte statutul României de membru al UE ca o ancoră politică cheie, care este în beneficiul cadrului instituţional al ţării şi care va aduce probabil sprijinul financiar din fondurile structurale extraordinare alocate pentru acest an.

S&P estimează că economia României se va contracta cu 5,5% în 2020, după ce anterior previzionase un avans de 3,5%, şi se aşteaptă ca Executivul să revizuiască planificata majorare a pensiilor din acest an.