"La începutul acestei perioade abundau scenariile apocaliptice despre ce se întâmplă cu România, despre criza economică, şi ni se arătau tot felul de scenarii, cu o economie care se va prăbuşi, în primul trimestru, ştiţi foarte bine, avem cea mai mare creştere din Uniunea Europeană şi estimările recalibrate ale Comisiei Europene arată că România chiar dacă este o contracţie a economiei mai mare decât o estimăm noi, este sub ceea ce se întâmplă în restul Europei. Deci până şi Comisia Europeană vede o contracţie a economiei, dar nu vede o contracţie la fel de mare ca în restul Europei”, a declarat ministrul Finanţelor Publice, la Palatul Victoria.

Cîţu a afirmat că măsuri luate de Executiv, precum programul IMM Invest, susţinerea şomajului tehnic sau amânarea plăţii ratelor la bănci, "toate au dat rezultate şi se vede astăzi”.

"Dar cel mai important este că indicatorii de încredere aferenţi lunii mai semnalează o revenire a economiei româneşti peste alte state din regiune şi, dacă vă uitaţi la acest indicator - este vorba publicat de Comisia Europeană – veţi vedea că România este ţara în care încrederea creşte. Este o încredere care vine în special de la agenţii economici, o încredere pe care noi trebuie să o susţinem cu eforturile de la buget şi ştiţi foarte bine că urmează un plan economic de investiţii”, a mai declarat ministrul Finanţelor.

El a făcut şi un bilanţ al cheltuielilor făcute de Executiv în cursul lunii mai. Cîţu a arătat că în fiecare lună Guvernul trebuie să se împrumute "pentru că avem cheltuieli şi multe dintre aceste facturi vin din urmă”.

Au apărut, de asemenea, "cheltuieli pentru COVID”. Astfel, au fost plătite 2,3 miliarde de lei - şomajul tehnic, 454 de milioane de lei - indemnizaţii pentru alţi profesionişti, 59 milioane de lei pentru decontarea cheltuielilor de carantină şi 9 milioane de lei indemnizaţii acordate părinţilor care au stat acasă pentru a-şi supraveghea copiii, la care se adaugă concedii medicale în cuantum de 637 de milioane de lei.

"Economia trece printr-o perioadă dificilă în trimestrul II. Veţi vedea cifrele în luna mai şi luna iunie, sunt cifre normale pentru o perioadă de criză, cea mai mare criză economică, dar, aşa cum arată, din discuţiile pe care le avem cu antreprenorii români, aşa cum vedem că acest guvern investeşte, revenirea în trimestrul III este aproape o certitudine şi revenirea în V este scenariu de bază pentru acest moment”, a mai declarat Florin Cîţu.

Ministrul a mai spus că cele trei miliarde de lei nedecontate de stat pentru plata concediilor medicale, sumă calculată la nivelul lunii noiembrie a anului trecut, au fost plătite, la fel şi facturi neplătite din PNDL şi rambursări de TVA. El a explicat că fostul guvern deconta cel mult o sută de milioane de lei lunar pentru aceste concedii, de aceea s-au adunat restanţe de trei miliarde.

Ministrul Finanţelor a precizat că luna trecută cheltuielile de investiţii făcute de Guvern au fost de 13,1 miliarde de lei, fiind cea mai mare cifră privind investiţiile din ultimul deceniu. El a susţinut că "acesta secretul care a dus la o creştere economică în primul trimestru”. El a adăugat că doreşte ca nivelul cheltuielilor de investiţii să îl depăşească pe cel al cheltuielilor cu pensiile şi salariile.