"Adresăm Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în numele Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR) o scrisoare deschisă prin care facem public demersul nostru de a solicita includerea pe agenda CSAT, începând cu şedinţa din 28 decembrie 2018, a unor subiecte care prin efectele lor preconizate asupra sectoarelor strategice din economie, respectiv energie, financiar şi comunicaţii, privesc siguranţa naţională: impactul OUG adoptată de Guvernul României în şedinţa din 21 decembrie 2018 asupra stabilităţii fiscale, predictibilităţii procesului legislativ şi deficitului de forţă de muncă. CDR reprezintă companii româneşti şi străine, mici şi mari care contribuie cu peste 50% la PIB-ul României şi angajează peste 1,2 milioane de oameni. Credem că vocea noastră trebuie ascultată", arată reprezentanţii CDR într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui României, Klaus Iohannis, şi Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Potrivit CDR, Ordonanţa de Urgenţă din seara zilei de 21 decembrie, o zi simbolică pentru poporul român, riscă să declanşeze o criză a economiei româneşti prin lipsa oricărui studiu de impact şi a unor norme metodologice.

Reprezentanţii investitorilor afirmă că este ameninţată siguranţa investiţiilor prezente şi viitoare, cu impact direct şi indirect asupra populaţie, în condiţiile în care dialogul social în România este aproape inexistent şi nu au loc consultări reale cu privire la impactul unor decizii precum cele cuprinse în Ordonanţa adoptată de Guvern la sfârşitul săptămânii trecute.

"Degradarea până la eliminare a dialogului social din România, lipsa unei consultări reale şi a unor analize de impact, modul pompieristic în care orice dorinţă a Guvernului se traduce aproape peste noapte în ordonanţe de urgenţă, unele cu magnitudine greu de măsurat, cum ar fi cea de anul trecut cu transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat sau aceasta din 21 decembrie la care am făcut referire mai sus, ne îndreptăţesc să considerăm că este ameninţată siguranţa atât a investiţiilor prezente cât şi viitoare, cu impact direct şi indirect asupra populaţiei. CDR reprezintă nu numai vocea companiilor, dar şi a angajaţilor acestora, într-o piaţă a muncii în care numărul de oameni activi este în scădere, fapt care reprezintă unul dintre cele mai importante riscuri de securitate naţională. La acesta se adaugă riscul fiscal: peste 230 de modificări anuale ale Codului Fiscal sunt nefireşti şi denotă o guvernare prin OUG în care Parlamentul a devenit o anexă a Guvernului", subliniază sursa citată.

Membrii CDR amintesc, în context, că potrivit Art. 115, aliniatul 4 din Constituţia României, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.

"Stimate doamne şi stimaţi domni, avem nevoie de predictibilitate, stabilitate, transparenţă şi încredere! În România zilelor noastre, toate acestea reprezintă încă doar nişte deziderate. Stimate Domnule Preşedinte, dorim să semnalăm, şi prin acest mod, că aceste metode atentează pe fond la siguranţa naţională, aspect demn de a fi abordat în şedinţele strategice al CSAT", se arată în finalul scrisorii CDR.

Documentul este semnat de reprezentanţi ai Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham), Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Confederaţiei Patronale Concordia (Concordia), Consiliului Investitorilor Străini (FIC), Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză în România (CCIFER), Camerei de Comerţ şi Industrie Română-Germană (AHK) şi ai Romanian Business Leaders (RBL).

Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) este o iniţiativă privată, apolitică şi reuneşte 45 de organizaţii ale mediului de afaceri şi membri asociaţi din România.

Guvernul a adoptat, vineri, 21 decembrie 2018, proiectul de OUG privind măsurile fiscal-bugetare. Printre măsurile anunţate se află înfiinţarea unui Fond de 310 milioane lei pentru dezvoltarea a 31 de staţiuni balneare, plafonarea preţului pentru gaze naturale şi energie electrică la 68 de lei/MWh, în următorii trei ani pentru consumatorii casnici, impozitarea activelor bancare dacă ROBOR depăşeşte 2%, impunerea unei taxe de 2% pe cifra de afaceri pentru toate companiile din energie, impunerea unei taxe de 3% pentru toate companiile din sectorul telecom, precum şi aplicarea unei taxe de 2% pentru jocurile de noroc.

Toate aceste prevederi ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2019.