Intr-o prima faza, premierul a sustinut recomandarile raportului intocmit de economistul Manuel Trajtenberg, in tentativa de a gasi raspunsuri la miscarea sociala de contestare, fara precedent in Israel, care a avut loc la sfarsitul verii lui 2011. 

Printre aceste recomandari se gaseste si cea de reducere a bugetului Apararii, situat la valoarea de aproximativ 14 miliarde de dolari, dintre care trei miliarde reprezinta ajutor american, reducerea acestui buget insemnand o finantare fara a mari deficitul unei serii de masuri sociale. 

"M-am gandit la acest subiect, insa avand in vedere evenimentele din zona, am ajuns la concluzia ca o reducere a bugetului Apararii constituie o eroare, chiar o eroare mare", a subliniat Netanyahu. 

"Toata lumea ar trebui sa vada ce se petrece in jurul nostru (...) toate aceste schimbari au consecinte strategice pentru securitatea nationala a Israelului, pentru capacitatea noastra de a face fata unor noi amenintari si instabilitatii. Armata este scutul tarii, de aceea trebuie sa ii sporim mijloacele", a mai declarat premierul Benjamin Netanyahu. 

Saptamana trecuta, sefa diplomatiei europene, Catherine Ashton, a facut apel la Israel si palestinieni sa continue eforturile de pace ca urmare a negocierilor "promitatoare" de marti din Iordania. 

"Incurajez Israelul si palestinienii sa consolideze aceasta prima intalnire promitatoare si sa continue sa caute o pace corecta, durabila si completa in Orientul Mijlociu", a declarat Ashton intr-un comunicat, multumind autoritatilor iordaniene ca au favorizat aceasta intalnire fata in fata. 

Israelienii si palestinienii s-au reunit marti pentru prima data din septembrie 2010 fara a obtine un rezultat concret insa convenind sa se intalneasca din nou in zilele urmatoare in Iordania.