Isarescu reaminteste ca nu creste rezerva de aur din superstitie: "De cate ori am depasit 100 de tone, Romania a patit ceva"
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a precizat ca rezerva de aur nu trebuie sa mai creasca, deoarece de cate ori a depasit nivelul de 100 de tone, "Romania a patit ceva". Declaratia vine la cateva zile dupa ce Guvernul a pregatit un proiect in vederea deschiderii exploatarii Rosia Montana.
"Eu am o invatatura. Este cam pesimista. Deci eu nu vreau sa mai creasca rezerva de aur, personal, sunt aici peste 100 de tone, pentru ca sunt superstitios. De cate ori am trecut peste 100 de tone Romania a patit ceva. De data asta sa ramanem la 100 de tone, este suficient de mult, 103 tone", a declarat luni Mugur Isarescu la Simpozionul anual de istorie si civilizatie bancara "Cristian Popisteanu", cu tema "Aurul in istoria bancilor centrale", editia a XXI-a, gazduit de BNR.
De-a lungul timpului, seful bancii centrale a avut mai multe interventii in care a afirmat ca nu mai doreste cresterea rezervei de aur din superstitie. El si-a amintit ca in 1990, la doua ore dupa ce a fost numit guvernator al bancii centrale, a mers la tezaur.
"De ce? Ca sa ating aurul, era si ultima rezerva tangibila a Romanei si ca sa capat incredere. M-a intrebat cineva cum am rezistat (ca guvernator, o perioada indelungata - n.r.). Probabil ca am luat ceva magie din tezaurul, mic atunci, nu aveam decat vreo 64 tone de aur, suficient ca sa imi dea incredere pentru cativa ani buni, cel putin. In prezent, suntem la al doilea ciclu pe care il traiesc, de explozie a pretului aurului", a spus Isarescu, preluat de Mediafax.
Aurul s-a apreciat timp de 12 ani consecutivi pana in luna septembrie a anului 2011, cand a atins pretul record de 1.923,7 dolari pe uncie (aproximativ 61,8 dolari pe gram). Ulterior, cotatia metalului pretios a intrat pe o panta predominant descendenta si se plaseaza acum la aproape 30% sub nivelul record din 2011. Totusi, cotatiile sunt mult peste cele din urma cu opt ani, cand uncia se tranzactiona la circa 400 de dolari.
Guvernul va crea o noua companie care se va ocupa exclusiv de proiectul Rosia Montana, operatiune deja planificata intr-un document in care este mentionat ca proiectul poate genera venituri si incasari bugetare de mai multe miliarde dolari, poate relansa industria miniera si crea locuri de munca.
Noua companie, care va fi denumita "Minvest Rosia Montana", va prelua de la Minvest Deva pachetul de 19,3% din actiuni detinut la societatea Rosia Montana Gold Corporation, va avea ca obiect principal de activitate servicii anexe pentru "extractia mineralelor" si va functiona doar in subordinea ministrului delegat pentru Proiecte de infrastructura de interes national si investitii straine, Dan Sova (PSD).
Societatea Rosia Montana Gold Corporation este controlata de firma canadiana Gabriel Resources, cu 80,46% din capitalul social, in spatele companiei fiind nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz si Thomas Kaplan.
Compania detine la Rosia Montana (judetul Alba), prin concesionare in vederea exploatarii, cel mai important zacamant de aur din Romania, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur si 1.600 de tone de argint.
De la infiintarea Bancii Nationale a Romaniei, in 1880, rezervele de aur au fluctuat in functie de evenimente istorice - razboaie si decizii politice -, dar si de ciclurile de crestere economica.
Romania avea mai putin de 15 tone de aur in rezerva Bancii Nationale (BNR) la sfarsitul secolului al XIX-lea, imediat dupa infiintarea institutiei, si a atins recordul istoric in 1940, cand detinea aproape 140 de tone din metalul pretios, ocupand locul al 12-lea in lume.
BNR avea in 1940 mai mult aur in rezerva decat bancile centrale din Italia, Australia, Grecia, Brazilia sau Norvegia, si usor mai putin decat Japonia, reiese din datele World Gold Council.
Astfel, Romania avea in anul 1900, la inceputul secolului XX, 10,5 tone de aur. Rezerva s-a dublat in urmatorii cinci ani si a ajuns la 22,5 tone in 1905, pentru ca apoi sa urce constant pana in 1940, cand a atins maximul de 139,88 tone.
Un important punct de inflexiune in aceasta directie este perioada 1915-1920, cand Romania a predat Rusiei tezaurul.
Astfel, BNR avea mai putin de 2 tone de aur in 1920, insa rezerva a revenit in urmatorii cinci ani pentru a ajunge la aproape 73 de tone in 1925, de la 64,1 tone in 1915, cu un an inainte de semnarea decretului de predare a Tezaurului.
Dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial urmeaza o perioada de trei decenii in care datele privind rezerva de aur a BNR lipsesc din statisticile World Gold Council.
Raportarile reapar insa din 1973, la scurt timp dupa ce Romania a devenit membru al Fondului Monetar International. Statul avea atunci rezerve de aur de 71 de tone, care au crescut constant pana in 1985, cand au ajuns la 119 tone.
Rezerva s-a injumatatit insa in 1987, la 48 de tone, si a continuat sa scada in 1988, la 45 de tone, dupa decizia lui Nicoale Ceausescu de a vinde aur pentru a rambursa datoria de stat. Spre sfarsitul lui 1989, BNR a cumparat aproximativ 20 de tone, rezerva revenind la 68 de tone.
Dupa 1989, rezerva de aur a Romaniei a crescut constant pana in 1999, fiind mentinuta de BNR la 103-105 tone din 2000 pana in prezent.
Potrivit lui Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, banca centrala nu a mai cumparat aur dupa anul 1999 din cauza ca a fost introdusa taxa pe valoarea adaugata, care a facut ca aurul din intern sa fie mai scump cu 24%.
In prezent, rezerva de aur se situeaza la 103,7 tone (4,17 miliarde euro), ceea ce plaseaza Romania pe pozitia a 34-a in calsamentul privind rezervele de aur, condus de SUA cu peste 8.000 de tone.
Pe acelasi subiect: