"O prima intrebare daca vrem sa deslusim o strategie pentru Romania: suntem intr-o lume care este post-criza sau criza se va prelungi? Si incep aici discutii, chiar azi (joi - n.r.) la comitetul de politica monetara cineva spunea ca o sa dureze criza pana in 2022. Dar exact pana in 2022? Cam pe acolo, pentru ca orice raspuns isi va gasi radacina in o alta intrebare: cum definim criza?", a afirmat Isarescu la seminarul "Strategica: On strategies in a challenging world", organizata de BNR si SNSPA, scrie Mediafax.

El a aratat ca nu incearca sa dea un raspuns la aceste intrebari si a facut referire la experienta personala.

"Eu nu pot sa ies din experienta mea personala. Cred ca toti suntem prizonierii vietii pe care am trait-o si pe care inca o avem pe acest pamant si reactionam pe masura. Am intrat in viata matura, relativ publica, in 1971, cand se prabusea un sistem, sistemul Bretton Woods, sistemul postbelic, tot vreo 40 de ani, bazat pe un pret al aurului de vreo 35 de dolari pe uncie. Si am vazut cum tot ce era adevarat pana in '71 si ce citisem eu nu mai era adevarat in gandirea economica, cursurile nu mai trebuiau sa fie fixe, nu faceau bine, faceau mai mult rau, aurul nu mai trebuia sa fie etalon monetar", a povestit guvernatorul BNR.

El a adaugat ca la acea vreme toata lumea vorbea despre criza dolarului, iar dupa 10 ani s-a intamplat ca dolarul sa inlocuiasca aurul si a devenit "rege", dand acest exemplu legat de capcanele istoriei si utilizarea abuziva a cuvantului "criza".

"Cam prin anii '80 eu am facut constatarea ca am intrat intr-un alt ciclu - libertatea pietelor, monetarism, new keynesianism, ca prin 2007 sa vad ca au inceput framantari si regandiri, a inceput criza asta. Cred ca suntem la sfarsitul unui ciclu de 40 de ani, nu prea stiu ce urmeaza", a mai spus Isarescu.

Este necesar un bilant privind abordarea crizei in 2008-2009

Guvernatorul BNR considera, de asemenea, ca este momentul pentru un bilant daca abordarea crizei in anii 2008-2009 a fost cea mai buna in Romania, mai ales ca s-a incheiat si cel de-al doilea acord cu FMI, fiind convins ca ajustarea prin care a trecut economia romaneasca era inerenta.

"A conduce o institutie printr-o criza este foarte dificil si abia ulterior poti sa faci evaluari daca a fost bine sau nu. Cred ca este un moment in care ar trebui sa facem o evaluare daca abordarea noastra in 2008-2009 a fost cea mai buna. S-a incheiat si cel de-al doilea acord cu organismele financiare internationale si un asemenea bilant este necesar. Nu am nici timpul si nu e nici scopul meu acum, dar un lucru trebuie sa spun: ajustarea prin care a trecut Romania era inerenta", a afirmat Isarescu.

El a aratat ca nicio tara nu poate sa creasca la infinit cu deficit de cont curent de 14% din PIB, nivelul din Romania in anii 2007-2008.

"Daca noi nu faceam ajsutarea, o faceau pietele externe. Asta s-a si intamplat, intrarile de capitaluri in Romania s-au diminuat pana spre 2% din PIB. De la 19 miliarde de euro, cati bani au intrat in Romania in 2007 si 2008, in fiecare an s-au redus spre 3-4 miliarde de euro si atunci economia trebuie sa se adapteze. Nu a fost numai o decizie a noastra, a fost decizia pietelor", a precizat guvernatorul.

Isarescu a afirmat ca in 2007, inainte de criza, gandea o ajustare a deficitului de cont curent de la 14% la 8%, insa in urma crizei deficitul a scazut la 4%, ca urmare a corectarii pietelor.

"Ca sa fie mai acceptabila (ajustarea - n.r.), am compensat-o cu bani publici. Nu a venit Fondul (FMI - n.r.) pe capul nostru. Noi am spus ca ne trebuie niste bani ca sa compensam iesirile mari de capitaluri private. Aceasta este functia Fondului. Rastalmacirile ulterioare privind maniera in care am abordat criza se intampla in toate tarile", a mai spus guvernatorul BNR.

Consiliul Director al Fondului Monetar International (FMI) a avizat miercuri ultimele douã evaluãri ale acordului cu Romania si a aprobat scrisoarea de intentie transmisã de autoritãtile de la Bucuresti, astfel cãa acordul inceput in 2011 a fost finalizat cu succes.

Acordul Romaniei cu FMI si UE, in valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autoritãtile romane ca preventiv, fãrã sã fie trase fonduri.