"Inflaţie galopantă nu va fi în România, pentru că suntem şi noi aici. Această declaraţie este mai mult decât un angajament, este o subliniere că ţara are bancă centrală. Dar, într-un mediu tumultuos, discuţiile pot să alunece în direcţia aceasta. Dar, încă o dată, Banca Centrală îşi face datoria în România şi nu vom avea inflaţie galopantă câtuşi de puţin. După câte vedeţi, noi discutăm de jumătăţi de procent, de procent. Maxim un procent a fost peste marginea de sus a ţintei noastre. Iar acum, dacă ar fi să spun ceva conform nu percepţiei, ci datelor pe care le avem noi din piaţă, s-ar putea să aveţi peste o săptămână o surpriză plăcută, adică inflaţia în luna iunie să coboare sub 4%. Şi atunci aproape că discuţiile acestea se vor mai calma", a afirmat Mugur Isărescu, întrebat de jurnalişti dacă vom avea inflaţie galopantă.

Inflaţia galopantă presupune o creştere de peste 10%.

Guvernatorul BNR a precizat că în România există un exces de cerere, care se duce în deficitul de cont curent, adică se importă mai mult.

"S-a stimulat prea mult consumul. Am spus acest lucru de repetate ori în ultimii doi ani de zile. (...) Există o diferenţă între percepţie şi realitate şi percepţia este că se duce cursul spre 5 lei pentru un euro şi el tinde să coboare spre 4,7 lei, pentru că avem intrări majore de capital, ceea ce s-ar putea să însemne că ecartul de dobândă este suficient de atractiv, iar această situaţie nu bucură neapărat banca centrală", a subliniat guvernatorul BNR.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât joi menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Potrivit unui comunicat al băncii centrale, în şedinţa de joi CA a mai decis şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,50% pe an.

”Rata anuală a inflaţiei IPC a rămas constantă în luna mai, la nivelul de 4,10 la sută (4,11 la sută în luna aprilie), deasupra intervalului de variaţie al ţintei şi uşor peste nivelul prognozat, în condiţiile în care temperarea creşterii în termeni anuali a preţurilor combustibililor şi produselor din tutun a fost compensată integral de accelerarea inflaţiei de bază”, se arată în comunicatul BNR.

BNR avertizează că incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei continuă să fie legate de impactul setului de măsuri fiscale şi bugetare implementate în acest an, inclusiv al noului indice IRCC asupra creditării şi a mecanismului de transmisie a politicii monetare.

”Incertitudini mari continuă să fie asociate conduitei viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, iar evoluţia deficitului de cont curent rămâne preocupantă. Importante sunt şi incertitudinile legate de ritmul creşterii economiei zonei euro şi a celei globale - inclusiv în contextul războiului comercial şi al Brexit -, de evoluţia preţului petrolului pe pieţele internaţionale. Deosebit de relevante au fost considerate perspectivele relaxării conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune”, se arată în comunicat.

Indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care va înlocui ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 2,63%, pentru primul trimestru al acestui an, potrivit datelor publicate recent de Banca Naţională a României (BNR).