INS reconfirmă creșterea economică de 4%, în prima jumătate a anului. FMI se pregătește să înrăutățească prognoza pentru România, pe 2018
Statistica, INS, crestere economica, PIB
Produsul Intern Brut în trimestrul II 2018 este mai mare cu 1,4% faţă de trimestrul anterior, iar raportat la perioada similară din 2017 a înregistrat o creştere cu 4,1% pe seria brută şi cu 4,2% pe seria ajustată sezonier, informează Institutul Naţional de Statistică (INS).
În semestrul I 2018, PIB a urcat, comparativ cu semestrul I 2017, cu 4%, pe seria brută şi cu 4,2% pe seria ajustată sezonier.
Conform INS, Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul II 2018 a fost de 232,583 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 1,4% faţă de trimestrul I 2018 şi cu 4,2% faţă de trimestrul II 2017.
Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2018 a fost de 458,979 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 4,2% faţă de semestrul I 2017.
Produsul Intern Brut - serie brută - estimat pentru trimestrul II 2018 a fost de 218,775 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 4,1% faţă de trimestrul II 2017.
PIB estimat pentru semestrul I 2018 a fost de 399,289 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 4,0% faţă de semestrul I 2017.
Potrivit INS, la creşterea PIB, în semestrul I 2018 faţă de semestrul I 2017, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri: industria (+1,0%), cu o pondere de 23,6% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,3%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,8%), cu o pondere de 20,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,8%.
Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 9,9% la formarea PIB, au contribuit cu +0,9% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu 9,3%.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal, cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,5%, contribuind cu 3,4% la creşterea PIB.
O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-1,6%), consecinţă a creşterii cu 6,5% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, de 9,6%.
În previziunile economice de primăvară publicate la începutul lunii mai, Comisia Europeană (CE) a menţinut estimările referitoare la creşterea economiei României în 2018, la 4,5%, iar pentru 2019 se aşteaptă la un avans de 3,9%.
Banca Mondială a anunţat recent că economia României va înregistra un avans de 5,1% în 2018, însă a avertizat că această creştere este peste potenţial. O creştere economică de 5% este preconizată şi de Fondul Monetar Internaţional, în timp ce Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) estimează o creştere de 4,6% în 2018 şi de 4,2% în 2019.
Cu toate acestea, Alejandro Hajdenberg, reprezentantul permanent al FMI în România, a anunţat, joi, că Fondul Monetar Internaţional ia în considerare modificarea prognozei de creştere economică pentru România din acesta an de la 5,1% la 4-4,5%.
"Pentru acest an noi avem o proiecţie de 5,1%, oficial, creştere a PIB-ului, dar aceasta va fi revizuită în octombrie şi pe baza celor mai recenţi indicatori. Decelerarea semnificativă a activităţii economice în prima jumătate a anului va fi probabil în jurul a 4-4,5%", a spus Alejandro Hajdenberg, citat de Agerpres.
Acesta a subliniat că proiecţia pe termen lung de creştere economică, de 3-3,5%, va fi păstrată.
A doua cea mai mare creștere din UE, după Malta
Produsul Intern Brut al zonei euro şi al Uniunii Europene a înregistrat un avans de 0,4% în trimestrul al doilea al acestui an comparativ cu primul trimestru, statele membre cu cel mai ridicat ritm de creştere economică fiind Malta (1,9%), România şi Estonia (ambele cu un avans de 1,4%), potrivit datelor publicate vineri de Eurostat.
Toate statele membre UE au înregistrat o creştere economică în trimestrul al doilea al acestui an, faţă de primul trimestru, cele mai slabe performanţe fiind anunţate de Danemarca, Grecia, Franţa şi Italia (toate cu un avans de 0,2%).
În ritm anual, în trimestrul al doilea al acestui an, raportat la perioada similară din 2017, Produsul Intern Brut al zonei euro şi al Uniunii Europene a înregistrat un avans de 2,1%. Şi în acest caz România se află printre statele membre cu cele mai bune performanţe, graţie unui avans de 4,2% în ritm anual, fiind devansată de Malta (5,7%), Polonia (5%), Ungaria (4,6%), Letonia (4,4%) şi Slovenia (4,3%).
Datele publicate de Eurostat sunt identice cu cele comunicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS). Conform INS, Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul II 2018 a fost de 232,583 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 1,4% faţă de trimestrul I 2018 şi cu 4,2% faţă de trimestrul II 2017.
Comisia Naţională de Prognoză indică o creştere a PIB de 6,1% în 2018, urmată de creşteri de 5,7% în 2019 şi 2020 şi de 5% în 2021.
În 2017, economia România a consemnat un avans de 6,9%, comparativ cu anul precedent, în 2016 a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008, iar în 2015 a avansat cu 3,9%.
Pe acelasi subiect: