"Eu am trei ani de negocieri cu Fondul si cu Comisia, ca aici e Comisia Europeana. Ei intotdeauna, daca ne gasesc pe noi mai mici, stiti cum se spune, "elevul din ultima banca", pe ala se descarca multe lucruri. Nu, nu vom accepta niciun fel de deficit mai jos de 1,4. Si asa, si 1,4, cum a fost semnat de domnul Basescu in 2011, dupa parerea mea a facut o mare greseala, dar a fost, e semnat, nu avem cum sa schimbam. in plus, vrem sa obtinem pentru fonduri europene", a spus Ponta, la Antena 3, potrivit Mediafax.

El a precizat din nou ca Guvernul nu va accepta un deficit mai mic de 1,4% si a aratat ca este optimist ca se va ajunge la o solutie in acest sens.

Fondul Monetar International (FMI) si Comisia Europeana (CE) cer Guvernului sa reduca deficitul bugetar pentru anul viitor la 0,9% din PIB, solicitare pe care partea romana o considera inacceptabila, luand astfel in calcul intreruperea discutiilor daca nu este agreat un deficit de 1,4%.

Cele doua parti au continuat negocierile si sambata, fara sa se ajunga deocamdata la o concluzie.

Inca o zi de negocieri ratate

La Ministerul de Finante s-au reluat, sambata, negocierile dintre Guvern si misiunea comuna a Fondului Monetar International si a Comisiei Europene, dupa ce sesiunea de discutii de vineri, terminata tarziu in nopapte, a ramas fara rezultat.

Discutiile au intrat in impas vineri seara, cand partea romana a aratat ca ia inconsiderare ruperea acordului. Ministrul delegat pentru Buget, Darius Valcov, a declarat ca expertii internationali, au cerut reducerea drastica a deficitului bugetar de anul viitor, la 0,9%din PIB, de la 1,4%, cat fusese stabilit in vara.

Premierul Victor Ponta spunea, vineri, ca nu crede ca acordul Romaniei cu FMI va fi "rupt", explicand ca este o perioada de negocieri care pot fi dure, dar arata ca un deficit de 0,9% este inacceptabil si ca esentiala este discutia cu Comisia Europeana, deoarece "acolo sunt marile probleme".

Solicitarea unui deficit bugetar de sub 1% a fost avansata joi seara, cu argumentul ca nu trebuie sa mai existe o diferenta intre deficitul pe ESA (unde deficitul nu este calculat pe baza platilor efective realizate intr-un an, ci pe baza angajamentelor de plata si a termenelor legale pentru achitarea obligatiilor) si cel pe cash (care cuprinde cheltuielile efectuate), asa cum s-a intamplat in anii anteriori.

Diferenta de viziune dintre FMI si CE, pe de-o parte, si Guvernul roman a fost confirmata de catre ministrul delegat pentru Buget, Darius Valcov, in interventii televizate, care a precizat ca aceasta solicitare nu va fi acceptata sub nicio forma si ca singurul sau mandat este ca deficitul bugetar pentru anul viitor sa fie fixat la 1,4%, cu o posibila majorare pentru co-finantari la proiectele europene de investitii.

Surse oficiale au declarat, saptamana trecuta, pentru Mediafax, ca Guvernul va negocia cu expertii FMI si CE un deficit pentru anul viitor de 2-2,1% din PIB, procentajul suplimentar de 0,6-0,7% urmand sa fie utilizat exclusiv pentru armata si co-finantare, dar si la acest nivel sunt necesare masuri suplimentare pe venituri sau cheltuieli.

Potrivit acestora, Finantele trebuie sa acopere in principal gauri bugetare care vin din masurile adoptate de Guvern de la mijlocul acestui an si care au dus si la suspendarea acordului cu FMI si CE.

Reducerea CAS are un impact negativ bugetar de circa 5 miliarde lei, la care se adauga alte masuri promise in perioada electorala, printre care majorari de pensii si salarii peste indexarea cu rata inflatiei. Tinta de deficit bugetar stabilita pentru anul viitor este de 1,4% din PB, care corespunde unui deficit structural de 1% din PIB, pe care Romania s-a angajat sa il atinga in 2015.

Expertii Fondului Monetar International si cei ai Comisiei Europene se afla la Bucuresti strict pentru discutii privind bugetul pe anul viitor.