Isarescu crede ca fiscalitatea nu sustine economia, iar dobanzile nu pot scadea din cauza inflatiei
Politica fiscala nu sustine revenirea economiei, dar nici politica monetara nu poate contribui mai mult la revenirea acesteia, din cauza persistentei presiunilor inflationiste provenite din socuri pe oferta, in ciuda faptului ca Romania este inca in recesiune, spune guvernatorul BNR Mugur Isarescu.
"Suntem inca in recesiune sau iesim din ea, dar avem inca anticipatii inflationiste (...) Nu credem ca daca am avea o politica monetara mai laxa ar iesi altceva (...) Reducerea deficitului bugetar de la 9% din PIB la 3% din PIB a reprezentat un efort mare, sunt 6 puncte procentuale din PIB. N-a putut stimulentul monetar sa compenseze politica fiscala (...) Am banuiala ca politica fiscala este inca relativ prociclica", a afirmat miercuri Mugur Isarescu, informeaza Mediafax.
Guvernatorul BNR a completat ca politica fiscala nu avea prea multe optiuni, fiind prizoniera propriei greseli, aceea de a fi prociclica si in perioada de boom economic de dinainte de 2009.
In ceea ce priveste politica monetara, Isarescu a aratat ca o prima limitare, mai ales in statele emergente, provine din socul de oferta, iar de multe ori bancile centrale sunt in fata unei dileme, daca ar trebui sa acomodeze sau nu acesti factori. Oficialul BNR nu a explicat insa de ce se manifesta aceste socuri mai puternic in Romania decat in alte state si care sunt cauzele particulare.
"Politica monetara controleaza cererea, legatura mistica pe care uneori nici economistii n-o inteleg (...) Prevenirea cresterii preturilor din socuri pe oferta generaza o accentuare a fluctuatiilor la nivelul productiei si al somajului", a afirmat guvernatorul.
Pe langa preturile internationale la titei, guvernatorul BNR a dat ca examplu si preturile alimentare, amintind amuzat ca un jurnalist a sugerat anul trecut bancii centrale sa constituie rezerve in cartofi, in loc de rezerva de aur. Isarescu a precizat ca in astfel de cazuri, daca anticipatiile inflationiste se duc si in salarii, atunci efectul de propagare cuprinde intreaga piata.
Reluand faptul ca-n Romania tintirea inflatiei a fost introdusa intr-o maniera flexibila, Isarescu a aratat ca orice banca centrala se uita permanent si la cursul de schimb, chiar daca niciun bancher central nu recunoaste acest lucru. El a rememorat protestul exportatorilor care strigau in fata Bancii Nationale "Isarescu nu uita, banca nu este a ta!" aratand ca oricat de tentanta parea pentru public aprecierea monedei nationale, banca centrala a inteles din timp riscul unei aprecieri excesive.
Guvernatorul a aminit ca liberalizarea contului de capital a fost o obligatie pentru intrarea in Uniunea Europeana in 2007, aderare care a prins Romania nepregatita, "cu o inflatie relativ ridicata si o populatie putin educata din punct de vedere financiar".
Isarescu si-a inceput expunerea "Grade de libertate in politica monetara" aratand ca functionarea bancilor centrale prezinta un deficit de democratie, intrucat conducerile acestor institutii sunt numite si nu alese, in Romania fiind o decizie a Parlamentului.
"Nu poti sa dai unor tehnocrati, oricat de bine pregatiti ar fi si cu bune intentii, puteri nelimitate (...) Ca bancher central trebuie sa recunosti ca ai limite, sa nu te impaunezi, sa incerci sa colaborezi, sa nu stai intr-un turn de fildes, cu alti factori decidenti de politici economice, cu Guvernul", a spus guvernatorul BNR.
Referitor la preturile administrate, atat de invocate la fiecare ratare de tinta de inflatie, si care au o pondere ridicata in cosul de consum, Isarescu este de parere ca nu se putea face o ajustare dintr-o data. De altfel, Isarescu a fost un adept al reformelor graduale inca din anii '90.
Abordand si problematica fondurilor speculative, Isarescu spune ca Romania este o piata mica, iar BNR a avut viziune si nu a facut greseala Rusiei, care a dat de timpuriu permisiunea la emisiuni masive si cumparari de titluri de stat, ceea ce a dus la criza din 1998.