Decizia vine într-un moment în care pandemia de coronavirus a declanşat îngrijorări că băncile cu activităţi transfrontaliere şi investitorii ar putea să se retragă din ţările vulnerabile, informează Financial Times, preluat de Agerpres.

Potrivit cotidianului britanic, instituţii precum Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Fondul Monetar Internaţional şi-au intensificat lucrările în cadrul aşa-numitei "Iniţiative de la Viena", care a jucat un rol cheie în gestionarea procesului de reducere a gradului de îndatorare a băncilor în perioada crizei financiare mondiale şi a crizei datoriilor din zona euro.

Accentul iniţial va fi pus pe ţările din Balcanii de Vest, a declarat preşedintele BERD, Sir Suma Chakrabarti, într-un interviu acordat Financial Times. Însă reluarea activităţilor iniţiativei ar putea să fie extinse în încercarea de a convinge băncile comerciale să rămână angajate faţă de regiunea Europei de Est.

Citește și: “Inițiativa de la Viena”, înțelegerea între bancheri care a salvat Europa de la faliment. Populismul politic și spălarea de bani, noile provocări pentru bănci

"Problema este să îi convingem că au de jucat un rol cheie în această criză şi relansare. Aceasta necesită foarte multe argumente şi eforturi din partea tuturor celor implicaţi în această situaţie. Nu putem rezolva această criză şi să ajutăm dacă ne bazăm doar pe băncile de dezvoltare multilaterale. Nu avem suficientă putere de foc pentru a face acest lucru", a spus Suma Chakrabarti.

Prima "Iniţiativă de la Viena" datează din 2009 şi a fost rezultatul unui acord semnat în capitala Austriei, la iniţiativa BERD, pentru a evita exodul băncilor transfrontaliere din Europa de Est. A doua iniţiativă a fost convenită în 2012 în încercarea de a diminua impactul procesului de reducere a datoriilor în perioada crizei datoriilor din zona euro.

De data aceasta, oficialii cred că băncile sunt mai robuste după ce şi-au consolidat capitalul şi au redus nivelul creditelor neperformante, dar cu toate acestea cred că este nevoie de măsuri de apărare împotriva posibilităţii ca băncile să îşi reducă în mod semnificativ expunerea.

Ideea unei noi "Iniţiative de la Viena" este ca organismele de reglementare şi instituţiile financiare internaţionale să îşi folosească forţa de convingere şi presiunea conferită de autoritatea lor pentru a convinge băncile private şi alţi investitori să nu îşi reducă angajamentele faţă de pieţele emergente vulnerabile.

Începând din luna martie, BERD şi alte instituţii financiare au avut reuniuni pentru a identifica problemele transfrontaliere şi a evalua necesităţile de finanţare în contextul pandemiei de coronavirus, o ultimă reuniune fiind cea a comitetului de coordonare a "Iniţiativei de la Viena", care a avut loc săptămâna trecută.

"Iniţiativa de la Viena" regrupează FMI, BERD, Banca Europeană de Investiţii şi Banca Mondială, precum şi mai multe instituţii europene, bănci centrale, organisme de reglementare şi câteva mari grupuri bancare europene. În ultimul deceniu, iniţiativă a continuat sub forma unui forum de discuţii dar până recent nu a făcut o muncă activă de prevenire a crizei.

"Continuă să fie o sursă de îngrijorare pentru noi care activăm în vecinătatea Europei, să ne asigurăm că finanţarea disponibilă în sistemul bancar nu pleacă. Ceea ce încercăm să facem este să evităm acest lucru", a spus Suma Chakrabarti.

BERD este un investitor important în România şi îmbină investiţiile directe cu sprijinul pentru reforme care contribuie la îmbunătăţirea mediului de afaceri din ţară şi la mobilizarea investiţiilor din alte surse. Până în prezent, BERD a investit aproape 8,7 miliarde de euro în economia românească.