"Pentru anii 2016 si 2017, politicile adoptate si cele care se intentioneaza a fi adoptate - o combinatie de reduceri masive de impozite si taxe si de majorari salariale - vor impinge deficitul fiscal pana aproape de 3% din PIB in anul 2016, si peste acest nivel in 2017, daca nu sunt identificate masuri compensatorii sau daca nu se intampla din nou neexecutarea integrala a cheltuielilor de capital", a comunicat seful misiunii FMI in Romania, Andrea Schaechter, potrivit Agerpres.

Potrivit sursei citate, pentru acest an, bugetul este construit pentru a se implini tinta de deficit de 1,9% din PIB datorita realizarilor bune pe partea de venituri, dar si a executiei sub asteptari a bugetului de capital.  

"Aceasta abordare prociclica va induce un stimul la nivelul economiei intr-un moment in care acesta nu era necesar, avand in vedere cresterea economica, si va aseza datoria publica pe o traiectorie ascendenta. Planurile fiscale sunt raportate la o tinta recomandata de deficit de 1,5% din PIB pentru anul viitor, deficit ce ar asigura reducerea datoriei publice ca pondere in PIB si, data fiind neutralitatea ciclica, ar acomoda perspectivele actuale de crestere", se mai arata in documentul citat.  

Victor Ponta a precizat pe Facebook ca Fondul monetar nu agreeaza reducerea TVA-ului si nu este de acord cu majorarea cu 25% a salariilor din Educatie si Sanatate. Premierul spune insa ca aceste doua masuri sunt necesare si sustenabile. 

Oficialii FMI mentioneaza faptul ca, in ultimii ani, Romania a inregistrat o imbunatatire considerabila a indicatorilor macroeconomici, insa protejarea acestor realizari este cruciala in contextul cresterii riscurilor de evolutii sub asteptari la nivel global, mai ales in economiile emergente.  

In acest sens, Romania trebuie sa adopte o serie de politici prioritare, cele mai importante fiind legate de mentinerea disciplinei fiscale in vederea consolidarii finantelor publice, precum si reinnoirea angajamentului pentru reformele structurale, mai ales in zona companiilor de stat, pentru a sustine nivelul de incredere si a imbunatati potentialul de crestere pe termen lung.  

"Lipsa progreselor in zona reformelor structurale constituie un obstacol principal pentru perspectivele de crestere pe termen lung. Cel mai puternic pilon al reformelor structurale din Romania a fost imbunatatirea continua a cadrului de formare a preturilor in energie, acompaniata de eforturi permanente de intarire a sistemului de sprijin pentru consumatorii vulnerabili. Cu toate acestea, actiunile de imbunatatire durabila a performantelor obtinute de multe intreprinderi de stat (IS) ineficiente din sectoarele transporturi si energie au fost stopate, acest lucru datorandu-se partial neimbratisarii pe deplin a conceptului de mai buna guvernare corporativa a acestora. Noul proiect de act normativ privind guvernarea corporativa, daca va fi implementat in maniera acoperitoare, va constitui o oportunitate de recladire a credibilitatii in acest domeniu. In acelasi timp, autoritatile ar trebui sa dea un nou impuls implicarii sectorului privat in IS, prin oferte publice initiale sau prin privatizari strategice", se subliniaza in comunicatul FMI.  

Reprezentantii institutiei noteaza si necesitatea modernizarii infrastructurii de transport public a Romaniei, fara de care avantajele activitatii economice puternice din prezent nu vor avea decat o viata scurta, iar progresele catre convergenta economica vor fi lente.  

In ceea ce priveste cresterea economica, FMI estimeaza un avans de 3,4% pentru acest an, pe seama consumului, a investitiilor si a exporturilor.

"Perspectiva de crestere pe termen scurt este puternica, dar riscurile sunt de a inregistra rezultate sub nivelurile anticipate. Economia creste intr-un ritm sanatos, pentru anul 2015 anticipandu-se o crestere PIB-ului real de 3,4%, la aceasta crestere contribuind, in general consumul, investitiile si exporturile. Se preconizeaza ca si relaxarea fiscala prociclica din anul 2016, menita sa impulsioneze cererea interna, sa contribuie la o accelerare a activitatii economice cu aproximativ 3,9% in anul viitor; ea va inversa insa progresele recent obtinute in stabilizarea datoriei publice", mai spune sefa misiunii FMI.  

Ea a vorbit si depre reforma ANAF, care ar trebuie sa directioneze resurse dinspre controalele pentru rambursarea TVA catre activitati ce genereaza mai multe venituri.  

De asemenea, Andrea Schaechter a atins si subiectul legat de noul regim de impozitare a resurselor naturale, care, in opinia sa, ar trebui calibrat cu atentie pentru a se asigura un echilibru intre stimularea investitiilor pe de o parte, si obtinerea de catre stat a partii ce i se cuvine din aceste venituri, pe alta parte.  

Politica monetara se confrunta cu noi provocari, avand in vedere ca inflatia generala anuala se va mentine in zona negativa pana la mijlocul anului 2016, reflectand in mare parte reducerea TVA la alimente din luna iunie si reducerea cotei standard de TVA din ianuarie 2016 si preturile mai mici la marfuri.

"Cu toate acestea, nu se impune o relaxare imediata a politicii monetare, data fiind pozitia fiscala bazata pe expansiune din anul 2016, cresterea rapida a salariilor, anticipatiile inflationiste amplu ancorate si incertitudinile ce persista pe pietele financiare globale", se arata in document.  

Fondul Monetar International a efectuat o vizita de o saptamana in Romania, pentru a discuta cu autoritatile stadiul economiei romanesti, evolutiile viitoare si bugetul de stat pe 2016.  

Incepand din 2009 si pana in prezent, Romania a incheiat trei acorduri consecutive de imprumut cu Fondul Monetar International si Uniunea Europeana, care au servit ca o ancora pentru politicile guvernamentale in domeniul bugetului, privatizarii companiilor de stat si economiei.