Orice societate comerciala, regie autonoma, asociatie, fundatie, orice mic intreprinzator sau persoana juridica ce desfasoara activitati economice si are datorii poate recurge la aceasta modalitate de a se proteja de creditori, in locul intrarii in insolventa.

"Concordatul preventiv da o sansa intreprinzatorilor de a nu ajunge la insolventa, oferindu-le posibilitatea de a convinge statul, creditorii si salariatii sa munceasca alaturi de manager pentru salvarea intreprinderii", scrie avocatul Gheorghe Piperea, initiatorul legii, pe blogul sau.

Avantajele concordatului preventiv

Ca si insolventa, datornicul scapa de executarea silita, datoriile sunt inghetate, iar contractele aflate in derulare pot fi duse la bun sfarsit. Diferenta este ca procedura are un caracter mai putin judicar si se declanseaza exclusiv la cererea debitorului.

"De asemenea, comparativ cu procedura insolventei, contractul de concordat preventiv afecteaza cu mult mai putin imaginea si credibilitatea comerciala a firmei cu probleme si, in plus, se bazeza pe o intelegere amiabila cu creditorii", a declarat, intr-un comunicat, Mirela Serban, managing partner R&M Audit.

Procedura este confidentiala sau cu un grad redus de publicitate, deci nu este expus "stigmatului aferent insolventei",  este de parere Piperea, iar intreprinzatorul este ajutat de un practician in insolventa sa negocieze si sa-si restructureze afacerea, mai explica initiatorul legii.

In plus, contractul de concordat este mai ieftin decat intrarea in insolventa, intrucat onorariile percepute de conciliatori, mediatori propusi de catre creditori, vor fi mai mici, dat fiind ca acestia vor avea responsabilitate mai redusa decat in cazul insolventei.

Firma aflata in dificultate financiara trebuie sa prezinte insa detaliat situatia financiara, cauzele pentru care acum este in pericol de insolventa, sa faca proiectia evolutiei financiare contabile pe urmatoarele 6 luni, sa prezinte un plan de reorganizare a activitatii si masuri de restructurare a conducerii, structura de functionare, structura actionariatului, reducerile de personal si alte masuri care vor fi considerate de acesta ca va putea redresa activitatea debitorului.

Conditii pe care debitorul trebuie sa le intruneasca

In primul rand, firma datornica nu a intrat in insolventa si nici nu este iminenta declansarea insolventei. Apoi, intreprinzatorul nu trebuie sa aiba o condamnare definitiva si irevocabila pentru infractiuni fiscale, nu a trecut printr-o procedura de faliment in ultimii cinci ani si nici nu a beneficiat de masura concordatului preventiv in ultimii trei ani.

Pe de alta parte, nu este nevoie ca toti creditorii sa fie de acord cu aceasta masura, ci este nevoie de o majoritate de doua treimi, formata din creditorii care detin cel putin 80% din suma datorata de firma aflata in dificultate.

Cine vor fi principalii beneficiari?

In primul rand, masura reprezinta un colac de salvare pentru firmele mici si mijlocii, este de parere Mirela Serban, intrucat "concordatul preventiv presupune un termen mai lung de solutionare a datoriilor si o intelegere amiabila cu creditorii, iar multinationalele fiind in general asigurate impotriva riscului de neplata a clientilor sunt cu mult mai avantajate in cazul declararii insolventei unui «rau-platnic», intrucat isi pot recupera mult mai rapid banii de la asiguratori, avand toate aceste sume deja provizionate".

Potrivit estimarilor R&M Audit, peste 60% dintre firmele cu datorii semnificative ar putea apela la procedura concordatului preventiv in detrimentul insolventei si vor reusi sa obtina acordul creditorilor.