La nivelul UE, în 2019, au existat diferenţe semnificative privind datoria. Cel mai ridicat procentaj al datoriei publice deţinut de nerezidenţi se înregistra anul trecut în Cipru (80%), Lituania (76%), Letonia (74%) şi Estonia (70%).

În contrast, cel mai ridicat procentaj al datoriei guvernamentale deţinut de corporaţiile financiare era în Danemarca (74%), Suedia (73%), Croaţia (67%) şi Italia (66%), potrivit Agerpres.

Anul trecut, în UE, mai puţin de 10% din datorie era deţinută de entităţi rezidente nefinanciare, cu excepţia Ungariei (28%), Maltei (26%), Portugaliei (15%) şi Irlandei (11%).

La finalul lui 2019, titlurile de creanţă au fost principalul instrument financiar în aproape toate statele membre ale UE. Cel mai ridicat procentaj se înregistra în Cehia (92% din totalul datoriei guvernamentale), Ungaria, Spania şi Slovenia (toate cu 87%), Malta şi Franţa (ambele cu 86%).

În contrast, împrumuturile predomină în Estonia (88%) şi Grecia (81%). Utilizarea împrumuturilor este de asemenea relativ ridicată în Cipru (41%), Suedia (33%), Croaţia (29%), Luxemburg (28%) şi Portugalia (27%). Numerarul şi depozitele reprezintă în general un procent relativ mic din datorie, cu excepţia Portugaliei (13%), Irlandei (11%) şi Italiei (9%).

Cu 21% din totalul datoriei guvernamentale având scadenţa mai mică de un an, Suedia înregistra în 2019 cel mai ridicat procent al datoriei pe termen scurt în rândul celor 27 de state membre UE, înaintea Portugaliei (18%), Italiei (15%), Ungariei şi Danemarcei (ambele cu 11%). La polul opus, aproape întreaga datorie (mai mult de 98%) este pe termen lung în Lituania, Bulgaria, Polonia, Slovacia şi Cehia.