"Prognoza evoluţiei produsului intern brut pentru anul 2020 a luat în considerare efectele pandemiei COVID-19, precum şi măsurile de sprijin pentru mediul de afaceri, piaţa muncii şi consumatori, dar şi intervenţiile în domeniul medical. Se estimează o reducere severă a activităţii economiei în trimestrul al II-lea (-14,4%), profilul trimestrial evidenţiind o evoluţie preponderent în formă de "V", dar fără a reveni la situaţia din scenariul de iarnă (absenţa coronavirusului), cu o recuperare propriu-zisă în trimestrul IV. Scenariul se bazează pe un impact economic negativ limitat în timp, în jur de 4 luni (martie-iunie), urmând o extindere parţială în iulie-septembrie, plecând de la experienţa Chinei care dă semne de revenire după 4 luni", se arată în documentul citat.

Impactul probabil asupra industriei prelucrătoare în cele trei luni maxim afectate (martie-mai) va fi o reducere de circa 18% faţă de perioada corespunzătoare din 2019, cu un declin mai accentuat, peste 35%, la fabricarea produselor textile şi articolelor de îmbrăcăminte, pielărie şi industria auto.

În perioada de vârf a pandemiei, serviciile vor avea o contribuţie negativă de 9,3 puncte procentuale la dinamica PIB-ului, fiind urmate de industrie (-3,9 puncte procentuale). Serviciile vor fi afectate în special pe segmentele de tranzacţii imobiliare, hoteluri şi restaurante, activităţi recreative, transporturi, servicii de întreţinere.

"Condiţiile macroeconomice favorabile vor acţiona în continuare, în special din trimestrul al III-lea, luând în considerare faptul că pieţele externe nu se vor pierde, iar economia are capacitatea potenţială de revenire prin măsurile guvernamentale de conservare a veniturilor şi măsurile de repornire (creditarea avantajoasă a IMM-urilor), astfel încât factorii reversibili vor prevala celor ireversibili", se arată în programul de convergenţă.

În acest context, se aşteaptă ca economia României să înregistreze o reducere de 1,9% la nivel anual, în termeni reali, fiind rezultatul unor contribuţii negative atât din partea cererii interne (-1,6 puncte procentuale) cât şi a exportului net, dar într-o măsură mai redusă (- 0,3 puncte procentuale). Astfel, diminuarea de ritm a indicatorilor sectoriali menţionaţi a condus la revizuirea dinamicii PIB în scenariul coronavirusului cu circa 6 puncte procentuale, respectiv de la +4,1% în prognoza de iarnă.

Deficit bugetar de 6,7% din PIB în 2020

Potrivit documentului citat, deficitul bugetar calculat pe metodologia europeană ESA este prognozat pentru finalul anului 2020 la 6,7% din PIB, în creştere cu aproximativ 2,4 puncte procentuale faţă de nivelul din 2019, pe fondul majorării cheltuielilor la 39,5% din PIB şi a veniturilor la 32,7% din PIB.

"Estimările privind veniturile şi cheltuielile bugetare sunt afectate de perspectivele privind desfăşurarea crizei de sănătate publică şi implicaţiile economice ale acesteia. În acest context, deficitul bugetar ESA prognozat pentru finalul anului 2020 este de 6,7% din PIB, în creştere cu aproximativ 2,4 puncte procentuale (pp) faţă de nivelul din 2019. Veniturile bugetare totale sunt estimate să crească de la nivelul de 31,7% din PIB în anul 2019 la un nivel de 32,7% din PIB în anul 2020, în special pe baza creşterii ponderii în PIB a contribuţiilor sociale (cu 0,2 pp) şi a categoriei altor venituri (cu 1,1 pp). În ceea ce priveşte celelalte categorii de venituri, cele din impozitele curente pe profit şi venit sunt prevăzute să rămână la acelaşi nivel ca în 2019, respectiv de 4,8% din PIB, în timp ce veniturile din impozite şi taxe pe bunuri şi servicii vor înregistra o scădere cu 0,1 pp în 2020 faţă de 2019", se arată în documentul citat.

Proiecţiile veniturilor bugetare pentru anul 2020 au la bază evoluţia pozitivă moderată a fondului de salarii şi scăderea consumului privat estimate în contextul crizei pandemice.

Pe de altă parte, dinamica estimată pentru cheltuielile bugetare pentru 2020 este mai amplă, fiind prevăzută o creştere a cheltuielilor cu aproximativ 3,5 puncte procentuale, de la un nivel de 36% din PIB în 2019 la 39,5% din PIB în 2020.

"Această creştere are la bază majorarea semnificativă a ponderii transferurilor sociale în PIB cu aproximativ 1,4 pp, până la un nivel de 13,2% din PIB în 2020, precum şi creşterea ponderii subvenţiilor de la 0,4% din PIB la 1,2% din PIB", susţin reprezentaţii MFP.

Ponderea datoriei guvernamentale urcă la 40,9% din PIB

Totodată, datoriei guvernamentale brute conform metodologiei Uniunii Europene va fi de 40,9% din PIB la sfârşitul anului 2020, faţă de 35,2% în 2019.

"În condiţiile în care se estimează o contracţie a economiei de circa -1,9%, o depreciere a monedei naţionale faţă de euro, principala valuta în care este denominată datoria publică şi un deficit calculat conform metodologiei UE de peste 3% din PIB, ca urmare a efectelor generate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, estimăm că ponderea datoriei guvernamentale brute conform metodologiei UE va fi de 40,9% din PIB la sfârşitul anului 2020", se menţionează în document.

Datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, s-a situat la sfârşitul anului 2019 la 35,2% din PIB, net inferior plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Din total datorie guvernamentală, datoria internă a reprezentat 18,9% din PIB, iar datoria externă a fost de 16,3% din PIB.

"Dacă se au în vedere activele financiare lichide, nivelul datoriei guvernamentale nete (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) este estimat la 35,2% din PIB la sfârşitul anului 2020", se precizează în Programul de convergenţă.

Potrivit reprezentanţilor MFP, pentru respectarea plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht, prin Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr.69/2010, cu modificările şi completările ulterioare, au fost introduse praguri intermediare prudenţiale pentru datoria publică, inclusiv măsuri automate în cazul depăşirii acestora.

Astfel, dacă datoria publică este cuprinsă între 45% din PIB şi 50% din PIB, Ministerul Finanţelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creşterii datoriei cu propuneri pentru menţinerea acestui indicator la un nivel sustenabil şi dacă datoria publică este cuprinsă între 50% din PIB şi 55% din PIB, se propune un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB, care cuprinde, fără a se limita la acestea şi măsuri privind îngheţarea cheltuielilor totale respectiv a salariilor din sectorul public.

În cazul în care datoria publică este cuprinsă între 55% din PIB şi 60% din PIB, în plus faţă de măsurile de mai sus, Guvernul iniţiază măsuri care să determine îngheţarea cheltuielilor totale privind asistenţa socială din sistemul public şi dacă datoria publică este mai mare de 60% din PIB, în plus faţă de aceste măsuri Guvernul iniţiază şi aplică un program de reducere a datoriei publice cu o rată medie de 5% pe an, ca rată de referinţă.

Investiţiile brute se vor reduce cu 2,6% în 2020

Investiţiile brute se vor reduce cu 2,6% în 2020, în condiţiile în care cheltuielile cu consumul privat vor înregistra o reducere cu 0,7%, consumul guvernamental va avea un impact pozitiv de 2,4%, iar exporturile şi importurile de bunuri şi servicii vor înregistra dinamici negative.

"În cadrul cererii interne, se estimează că investiţiile brute (formarea brută de capital fix) se vor reduce cu 2,6%, fiind aşteptat un comportament investiţional precaut din partea mediului privat. Într-o mai mică măsură vor fi afectate cheltuielile cu consumul privat (- 0,7%) care sunt susţinute de creşterea moderată a câştigului salarial net şi de înclinaţia spre consum a populaţiei. Consumul guvernamental va avea un impact pozitiv (2,4%), ca urmare a măsurilor adoptate de Guvern pentru controlul şi diminuarea efectelor negative ale pandemiei. Atât exportul, cât şi importul de bunuri şi servicii vor înregistra dinamici negative comparativ cu anul 2019 (-6,7%, respectiv -5,6%)", se arată în documentul citat.

În condiţiile perturbării relaţiilor comerciale pe pieţele externe, este de aşteptat ca deficitul de cont curent să se ajusteze de la 4,6% din PIB în anul 2019 şi 4,5% în scenariul de bază, la 4,1% din PIB în estimarea curentă.

"Reducerea deficitului de cont curent este determinată de estimarea contracţiei la nivelul deficitului balanţei comerciale (de la -18,6 miliarde euro prevăzut în prognoza de iarnă, la -16,8 miliarde euro). Pe de altă parte, la nivelul serviciilor se preconizează o reducere a excedentului cu 0,7 miliarde euro ca urmare a scăderilor aşteptate a se înregistra în domeniul transporturilor cât şi a serviciilor turistice", potrivit Programului de convergenţă.

În ceea ce priveşte inflaţia, pentru anul 2020 se estimează că aceasta se va reduce atât ca medie anuală, până la 3,1%, cât şi la sfârşitul anului până la valoarea de 3%. Reprezentanţii MFP susţin că principalul risc la adresa evoluţiei inflaţiei este dat de către impactul pandemiei de coronavirus la nivel naţional şi internaţional, respectiv o reducere de preţ pe fondul unei cereri mai reduse pentru unele produse nealimentare care nu sunt de strictă necesitate, dar şi pentru combustibili, compensată de apariţia unor condiţii meteorologice nefavorabile cu un efect ascendent asupra preţurilor produselor agroalimentare.

Șomajul BIM ajunge la 4,4%

Potrivit MFP, populaţia ocupată va urma tendinţa PIB-ului, respectiv o scădere în anul 2020 cu 1,4%, ajungând la 8,56 milioane persoane (conform metodologiei BIM), iar în carul acesteia numărul de salariaţi va cunoaşte cea mai mare reducere (-1,6%).

"Considerând ipoteza metodologică a păstrării celor din şomajul tehnic în categoria salariaţilor, rata şomajului, conform BIM, va ajunge la 4,4% în medie în anul 2020. În cazul în care persoanele care sunt în şomaj tehnic sunt adăugate la numărul de şomeri rata şomajului ajunge la 6,3%", se arată în document.

Pe termen mediu, scenariul cu cea mai mare plauzibilitate este cel în care creşterea economică revine în zona potenţialului său estimat înainte de pandemia COVID-19, respectiv în intervalul 3-4%, susţin reprezentanţii MFP.

"Referitor la anul 2021 s-au identificat, la acest moment, două surse probabile de incertitudine, care se pot transforma în riscuri negative la adresa creşterii PIB: traiectoria trimestrială a reluării activităţilor economice şi probabilitatea asociată unui al doilea val pandemic în lunile octombrie - noiembrie 2020. Totuşi, aceste ipoteze nu sunt luate în calcul la elaborarea scenariului pe termen mediu. O reluare a activităţii economice cu întârziere în eventualitatea unei evoluţii în "L" a produsului intern brut sau reapariţia COVID-19 ar avea efecte negative asupra activităţii economice şi în anul 2021, caz în care revenirea creşterii economice robuste s-ar produce în partea a doua a anului viitor", se mai arată în Programul de convergenţă 2020.

Potrivit sursei citate, potenţialul de creştere al economiei româneşti este afectat pe termen scurt în principal prin intermediul factorului muncă, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul recesiunii precedente.

"Date fiind atât evoluţia negativă a populaţiei ocupate, cât şi a numărului mediu de ore lucrate pe persoană ocupată în contextul reducerii producţiei din majoritatea sectoarelor şi a distanţării sociale, contribuţia factorului muncă la creşterea potenţială se aşteaptă să fie negativă în anul 2020", se menţionează în document.

Stocul de capital îşi va diminua contribuţia pozitivă în condiţiile în care formarea brută de capital fix va înregistra în acest an o scădere cu 2,6%, iar pentru anul 2021 activitatea investiţională, inclusiv fluxurile de ISD, este încă marcată de incertitudini. Conform metodologiei comune europene de estimare a PIB potenţial şi output-gap, pentru România s-a observat, începând cu anul 2009, că la scăderi ale investiţiilor brute cu 1% le corespund diminuări ale contribuţiei stocului de capital la creşterea potenţială de 0,09 puncte procentuale. Ca şi în cazul capitalului, contribuţia productivităţii totale a factorilor se va menţine pozitivă.