PIB-ul României a crescut în 2017 datorită boom-ului în consumul privat, stimulat de măsurile de relaxare fiscală. Creşterea ar urma să-şi reducă viteza în 2018, dar va rămâne robustă.

Înăsprirea condiţiilor de pe piaţa forţei de muncă se va menţine în perioada 2018 - 2019, iar inflaţia, care a urcat la sfârşitul anului trecut, ar urma să crească suplimentar şi în 2018, înainte de a se tempera într-o oarecare măsură în 2019.

Deficitul bugetar este proiectat să crească semnificativ, în principal din cauza majorărilor salariale, potrivit previziunilor economice de primăvară publicate joi de Executivul comunitar, citate de Agerpres.

Consumul privat ar urma să încetinească în 2018, deoarece creşterea nominală a salariilor se moderează, iar majorarea inflaţiei afectează venitul disponibil real, dar va rămâne principalul motor al creşterii economiei. Totuşi, investiţiile se vor întări probabil în acest an, în urma sporirii gradului de implementare a proiectelor finanţate cu fonduri europene, previzionează CE.

Importurile ar urma să continue să crească mai rapid decât exporturile în 2018 şi în 2019, iar deficitul de cont curent se va adânci la 3,6% din PIB anul acesta şi la 3,9% din PIB anul viitor.

În 2017, rata şomajului a scăzut la 4,9%, cel mai redus nivel din ultimii 20 de ani. Piaţa strânsă a forţei de muncă, alături de majorarea cu 16% a salariului minim pe economie aplicată din februarie 2017 şi creşterile substanţiale ale salariilor din sectorul public au condus la creşteri salariale.

Compensaţia medie per angajat a crescut în termeni reali cu 15% în 2017. Salariile ar urma să crească şi în 2018, deşi într-un ritm mai lent, la acest lucru contribuind majorarea salariilor din sectorul bugetar şi creşterea suplimentară cu 9% a salariului minim net - în urma mutării contribuţiilor de la angajator la angajat -, care a produs efecte din luna ianuarie 2018, apreciază Executivul comunitar.

După doi ani consecutivi de scădere a preţurilor de consum, inflaţia a revenit în teritoriu pozitiv în 2017, deşi a fost atenuată de reducerea ratei TVA şi a accizelor la combustibil. Inflaţia a început să accelereze în semestrul doi, în principal pe fondul majorării preţurilor la alimente şi energie, acestea din urmă provocând atât creşterea preţurilor la combustibili la nivel mondial, cât şi inversarea în octombrie 2017 a efectului reducerii accizelor din ianuarie.

CE estimează că rata inflaţiei va creşte la 4,2% anul acesta şi va încetini la 3,4% anul viitor, în timp ce inflaţia de bază ar urma să urce de la 0,8% în 2017 la 3,3% în 2018 şi 3,5% în 2019. În condiţiile în care inflaţia a reintrat în intervalul de variaţie din jurul ţintei Băncii Naţionale a României (2,5% plus/minus un punct procentual), BNR a început să înăsprească politica sa monetară ultra-relaxată.

Înăsprirea graduală a politicii monetare, ca răspuns la presiunile inflaţioniste şi la adâncirea deficitului, ar putea atenua perspectiva pentru investiţiile private. De asemenea, investiţiile per ansamblu ar putea fi afectate dacă Executivul va reduce şi mai mult investiţiile publice, pentru a-şi îndeplini ţintele de deficit. Într-un sens mai larg, incertitudinile privind politicile guvernamentale ar putea afecta creşterea economiei, avertizează Comisia Europeană.

În 2017, deficitul bugetar s-a situat la 2,9% din PIB, un uşor declin comparativ cu 2016. În acest an, deficitul bugetar ar urma să ajungă la 3,4% din PIB, pentru ca în 2019 să se adâncească la 3,8% din PIB.