Din aceasta, suma de 16,42 miliarde de lei reprezenta datoria pe termen scurt, iar restul indica datoria pe termen mediu şi lung.

Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 398,692 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat.

Datoria administraţiei publice centrale se ridica la 448,7 miliarde de lei, din care 432,3 miliarde de lei pe termen mediu şi lung, cea mai mare parte fiind în lei (219,044 miliarde de lei) şi euro (186,7 miliarde de lei, echivalent).

Datoria administraţiei publice locale se cifra la 15,263 miliarde de lei, din care 15,236 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Conform datelor MF, datoria externă a administraţiei publice era de 228,911 miliarde de lei (21,9% din PIB), din care 224,53 miliarde de lei cea a administraţiei publice centrale şi 4,381 miliarde de lei a administraţiei publice locale, şi aproape în totalitate (228,832 miliarde de lei) era pe termen mediu şi lung.

Cea mai mare datorie din UE: Grecia, cu aproape 200% din PIB

La finalul trimestrului trei din 2020, încă afectat de măsurile de izolare introduse pentru a stopa răspândirea pandemiei de coronavirus, care au dus la creşterea necesităţilor de finanţare, datoria guvernamentală s-a situat la 97,3% din PIB în zona euro şi la 89,8% din PIB în Uniunea Europeană, de la 95% din PIB şi, respectiv, 87,7% din PIB la finalul trimestrului doi din 2020, potrivit Eurostat.

Comparativ cu perioada iulie - septembrie 2019, datoria guvernamentală a crescut atât în zona euro (de la 85,8% din PIB la 97,3% din PIB), cât şi în Uniunea Europeană (de la 79,2% din PIB la 89,8% din PIB). Creşterea vine în urma majorării considerabile a datoriei guvernamentale şi a scăderii PIB-ului, apreciază Eurostat.

În rândul statelor membre UE, cel mai ridicat nivel al datoriei guvernamentale la finalul trimestrului trei din 2020 s-a înregistrat în Grecia (199,9% din PIB), Italia (154,2% din PIB), Portugalia (130,8% din PIB), Cipru (119,5% din PIB), Franţa (116,5% din PIB), Spania (114,1% din PIB) şi Belgia (113,2% din PIB).

De partea cealaltă, cel mai redus nivel fiind raportat în Estonia (18,5% din PIB), Bulgaria (25,3% din PIB), Luxemburg (26,1% din PIB), Cehia şi Suedia (ambele cu 38,4% din PIB), Danemarca (42,4% din PIB) şi România (43,1% din PIB, faţă de 40,8% din PIB în trimestrul doi din 2020 şi 35,2% din PIB în trimestrul trei din 2019).

Comparativ cu trimestrul doi din 2020, cinci state membre au înregistrat o scădere a datoriei ca procentaj din PIB la finalul trimestrului trei, 20 de ţări membre au raportat creştere, în timp ce în Estonia şi Olanda nivelul datoriei a rămas stabil.

Cel mai semnificativ avans al nivelului datoriei ca procentaj din PIB s-a înregistrat în Grecia (8,5 puncte procentuale - pp), Cipru (6,2 pp), Italia (4,9 pp), Portugalia (4,8 pp), Lituania (4,6 pp) şi Bulgaria (patru pp), iar scăderi au fost raportate în Austria (minus 3,4 pp), Finlanda (minus 1,7 pp), Cehia (minus 1,5 pp), Belgia (minus 0,9 pp) şi Irlanda (minus 0,7 pp).

Comparativ cu trimestrul trei din 2019, toate statele membre UE au înregistrat o creştere a datoriei la finalul trimestrului trei din 2020, cel mai semnificativ avans fiind în Cipru (22,9 pp), Italia (17,4 pp), Grecia (17,3 pp), Spania (16,6 pp) şi Franţa (16,5 pp).