"Ideea Fondului de Dezvoltare a revenit pe tapet, după ce nici Grindeanu, nici Tudose nu au vrut să şi-l asume. Acum doamna Dăncilă şi Eugen Teodorovici îşi asumă acest lucru care, în opinia noastră, dincolo de celelalte acte normative care au un impact mai mare sau mai mic asupra economiei, acest Fond Suveran va avea un impact dezastruos asupra întregii populaţii, asupra întregii Românii, pentru că face referire la avuţia fiecăruia dintre noi", a afirmat Jianu, potrivit Agerpres.

Cele mai multe companii din acest fond sunt de importanţă strategică, precum Electrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Imprimeria Naţională, Loteria Naţională, a argumentat el.

"Acestea sunt companii de importanţă strategică şi apelul nostru principal este şi pentru preşedintele României să ducă această temă în CSAT. Dincolo de a fi o temă economică, aceasta este şi o temă de siguranţă naţională, acest fond care are atât de multe necunoscute şi conţine atât de multe lucruri imprevizibile, încât noi considerăm că este supus hazardului", a continuat preşedintele CNIPMMR.

Potrivit acestuia, un prim mare semn de întrebare este că Ministerul pentru Mediul de Afaceri nu este printre avizatorii actului normativ prin care se doreşte înfiinţarea fondului, deşi impactul asupra mediului de afaceri este uriaş.

Totodată, Jianu a subliniat faptul că există pericolul ca statul să piardă controlul asupra acestor companii.

"Trăim într-o lume globală în care ameninţările teroriste se transformă în ameninţări economice. În acest moment nu cred că trebuie să vină cineva cu rucsacul plin de bombe ca să îţi cumpere întreaga economie, ci pur şi simplu poate prelua acţiuni la Imprimerie, la Nuclearelectrica şi la alte companii şi managementul să fie schimbat, direcţia să fie schimbată, şi să vedem cum economia României este dusă în colaps", a susţinut reprezentantul IMM-urilor.

Potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern, postat pe site-ul Ministerului Finanţelor, din Fondul Naţional de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) ar urma să facă parte 28 de companii unde statul deţine pachete majoritare sau minoritare de acţiuni.

Aceste companii sunt Engie România, Electrica, Delgaz Grid, E.ON Energie România, Chimcomplex, OMV Petrom, Telekom România Communications, Loteria Română, IAR, Oil Terminal, Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime, Romgaz, Hidroelectrica, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, Nuclearelectrica, Imprimeria Naţională, Conpet, Aeroportul Internaţional Timişoara Traian Vuia, Societatea de Tratament Balnear şi Recuperare a Capacităţii de Muncă TBRCM, Administraţia Porturilor Dunării Fluviale, Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune, Cuprumin Abrud, Societatea Naţională a Sării, Romaero, Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Administraţia Canalelor Navigabile, Antibiotice şi Compania Naţională Unifarm.

"Prin înfiinţarea fondurilor suverane de dezvoltare şi investiţii se are în vedere crearea unor vehicule de investiţii financiare/intermediere financiară în acţiuni/participaţii în proiecte/companii profitabile, segment neacoperit în prezent pe piaţa financiară din România, care, pe de o parte, să aibă un rol multiplicator în economie pentru o dezvoltare sustenabilă şi, pe de altă parte, să catalizeze/mobilizeze resurse financiare disponibile către sectorul real şi proiecte profitabile", se arată în nota de fundamentare a proiectului de HG.

FSDI are ca scop atât dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, inclusiv prin participarea în parteneriate public - private, denumite în continuare PPP, cât şi administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit.

Activitatea principală este efectuarea de investiţii financiare în nume şi pe cont propriu, pentru care îşi asumă riscul tranzacţiilor, mai spun iniţiatorii proiectului.