"Nu vedem niciun motiv sa acceptam un asemenea targ /n.r. cresterea deficitului la 3%/, inainte sa vedem ca Romania utilizeaza tot potentialul existent. Daca vedem o tara in care intregul potential a fost folosit la maximum si nu exista o alta cale decat de a creste deficitul, atunci va fi cazul, dar in Romania nu putem vorbi despre asta. Fondurile structurale, planul de investitii pentru Europa, o mai buna colectare a taxelor, recuperarea activelor obtinute ilegal prin coruptie, sunt doar cateva dintre sursele de investitii pe care Romania le poate utiliza. Romania are posibilitatea de a creste capacitatea de investitie si nu trebuie sa se atinga de aspectele macro-economice. Ar fi pacat ca, dupa disciplina fiscala gandita, sa se faca un pas inapoi'", a explicat Filote, in cadrul Forumului Investitorilor Straini, potrivit Agerpres. 

Alexandru Nastase, secretar de stat in Departamentul pentru Investitii Straine si Parteneriat Public-Privat, a mentionat ca lipsa investitiilor in infrastructura este o problema, iar acceptarea de catre FMI si Comisia Europeana a unui deficit de 3% poate fi determinata numai de investitiile in acest sector.

"Problema este ca nu am investit in infrastructura. Daca FMI si Comisia Europeana sunt de acord cu un deficit de 3% si Guvernul spune 'Da', acest lucru se face numai daca se fac investitii in infrastructura. In acest fel se transmite un mesaj catre Guvernul Romaniei ca putem ajunge la un deficit mai mare, cum au si alte tari, dar numai daca investim in infrastructura", a spus oficialul.  

FMI estimeaza un deficit bugetar de 3% din PIB in 2016 si peste acest nivel in 2017, din cauza reducerilor masive de taxe si impozite si a majorarilor salariale anuntate, in timp ce recomandarea institutiei financiare internationale privind deficitul este de 1,5% din PIB pentru anul viitor.  

Sefa misiunii FMI in Romania, Andrea Schaechter, a declarat ca pentru acest an, bugetul este construit astfel incat sa se realizeze tinta de deficit de 1,9% din PIB datorita realizarilor bune pe partea de venituri, dar si a executiei sub asteptari a bugetului de capital.  

In acest sens, Romania trebuie sa adopte o serie de politici prioritare, cele mai importante fiind cele legate de mentinerea disciplinei fiscale in vederea consolidarii finantelor publice, precum si reinnoirea angajamentului pentru reformele structurale, mai ales in zona companiilor de stat, pentru a sustine nivelul de incredere si a imbunatati potentialul de crestere pe termen lung.  

"Lipsa progreselor in zona reformelor structurale constituie un obstacol principal pentru perspectivele de crestere pe termen lung. Cel mai puternic pilon al reformelor structurale din Romania a fost imbunatatirea continua a cadrului de formare a preturilor in energie, acompaniata de eforturi permanente de intarire a sistemului de sprijin pentru consumatorii vulnerabili. Cu toate acestea, actiunile de imbunatatire durabila a performantelor obtinute de multe intreprinderi de stat (IS) ineficiente din sectoarele transporturi si energie au fost stopate, acest lucru datorandu-se partial neimbratisarii pe deplin a conceptului de mai buna guvernare corporativa a acestora. Noul proiect de act normativ privind guvernarea corporativa, daca va fi implementat in maniera acoperitoare, va constitui o oportunitate de recladire a credibilitatii in acest domeniu. In acelasi timp, autoritatile ar trebui sa dea un nou impuls implicarii sectorului privat in IS, prin oferte publice initiale sau prin privatizari strategice", se subliniaza in comunicatul FMI, de saptamana trecuta.

In ceea ce priveste cresterea economica, FMI estimeaza un avans de 3,4% pentru acest an, pe seama consumului, a investitiilor si a exporturilor.