Cei mai multi dintre ei au anuntat o revizuire in jos a prognozei de crestere economica pentru acest an, dar vor furniza estimari mai exacte abia dupa ce Institutul National de Statistica va publica datele detaliate privind Produsul Intern Brut pe primul semestru. 

Romania a reintrat in recesiune tehnica, avand doua trimestre consecutive de contractie a PIB, cu cea mai mare scadere economica din UE 28 in al doilea trimestru al anului. 

Investitiile au fost afectate de cresterea taxarii in prima parte a anului, dar si de perspectiva neimpozitarii profitului reinvestit, care s-a aplicat in cele din urma de la 1 iulie, spun analistii. 

De asemenea, un rol in amanarea investitiilor ar putea sa-l joace perspectivele fiscale, mediul de afaceri fiind ingrijorat de posibilitatea cresterii taxelor, daca nu se gasesc alte surse pentru acoperirea promisiunile electorale, dar si contextul geopolitic. 

Desi fluxurile externe de capital au crescut in primele sase luni, potrivit datelor furnizate de BNR, investitiile straine directe au scazut in primul semestru cu mai mult de 10%. 

Previziunile analistilor

"Surprize neplacute ar putea veni in primul rand din partea investitiilor private interne si a investitiilor straine, din domeniul constructiilor, mai ales cele ingineresti si din partea agriculturii. Scaderea investitiilor publice era deja anticipata, precum si performanta slaba a absorbtiei fondurilor europene", a declarat pentru Mediafax economistul sef la Raiffeisen Bank Romania, Ionut Dumitru. 

El a aratat ca va revizui in scadere prognoza de crestere economica pentru acest an, de la 3,5% la circa 2,5%. 

Macroeconomistul Florin Citu vede cresterea economica din acest an intre 1% si 2%, mai aproape de 1%: "Modelul bazat pe exporturi este volatil si are limite foarte mari. Acum vedem, de fapt, sanatatea economiei interne. Din punctul meu de vedere, o mare contributie la scaderea PIB atat in T1, cat si in T2 o are dinamica negativa a investitiilor in mijloace fixe".

Citu spune ca aceasta scadere a avut loc pe fondul majorarii impozitelor si taxelor la inceput de an, dar si din cauza unei posibile temeri legate de introducerea unor noi taxe sau cresterea celor existente, in contextul unui an electoral in care promisiunile facute de Guvern nu par a putea fi acoperite dupa ce s-a intamplat in executia bugetara la sase luni, in ciuda majorarilor de taxe. 

"Opresti investitiile pana nu stii ce se intampla. Astepti sa vezi daca Guvernul reduce CAS sau doar este o pacaleala. E un comportament normal, mai ales dupa ce a crescut salariul minim. Economia are deja costuri mai mari: taxe, accize, salarii minime mai mari si asteapta o relaxare promisa", a aratat Citu. 

Economistul considera ca este cel mai bun moment pentru reducerea puternica a CAS si chiar TVA, dar si a numarului de impozite, in conditiile in care Guvernul trebuie sa promita ca nu va creste taxele. 

"In plus, sa nu uitam ca politica moentara a fost restrictiva pana in 2013, iar acum s-ar putea sa fie prea tarziu", a conchis Citu. 

Intr-un raport de analiza al Bancii Transilvania, semnat de economistul Andrei Radulescu, se mentioneaza ca in primul semestru economia interna s-a confruntat cu o divergenta intre climatul investitional din economia reala si climatul investitional din economia financiara, pe fondul celui macrofinanciar extern, a crizei din Ucraina si a politicii statului in materie de investitii publice. 

"La nivelul economiei reale climatul investitional s-a deteriorat, fapt reflectat de declinul formarii brute de capital fix, cu impact nefavorabil pentru dinamica intregii economii. Mentionam faptul ca planurile investitionale ale companiilor au fost nefavorabil influentate in semestrul I de acciza la carburanti si de taxarea constructiilor speciale", se arata in raport. 

Economistul Bancii Transilvania nu exclude insa ca scaderea investitiilor sa fie legata si de comportamentul antreprenorilor, care au amanat unele proiecte pana dupa 1 iulie, data dupa care profitul reinvestit nu mai este impozitat. 

"Evolutia nefavorabila a investitiilor productive din primele sase luni ale anului se reflecta negativ la nivelul potentialului economic. In scenariul central (care va fi revizuit in toamna) ne asteptam la o relansare graduala a investitiilor productive incepand cu trimestrul al treilea, evolutie sustinuta, printre altele, de declinul costurilor de finantare (la minime istorice) si relansarea creditarii in lei, revigorarea consumului privat, o politica mai proactiva la nivelul investitiilor publice", se spune in raport. 

Romania a intrat in recesiune tehnica, avand doua trimestre consecutive de contractie a PIB, cu cea mai mare scadere economica din UE 28 in al doilea trimestru al anului, de -1%, potrivit datelor publicate de Eurostat, care releva modificarea evolutiei pentru trimestrul I, de la +0,2% la -0,2%. 

In primul semestru, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu perioada similara din 2013, cu 2,4%, pe seria bruta si cu 2,6% pe seria ajustata sezonier, coborand de la crestere anuala de 3,7% dupa primul trimestru. 

Guvernul a transmis, dupa ce INS a prezentat datele privind evolutia economiei, un comunicat in care compara datele strict cu anul trecut si arata astfel ca Romania continua cresterea economica si mentine prognoza de crestere de 2,5%, publicata de Comisia Nationala de Prognoza in urma cu cateva luni. 

In acelasi timp, premierul Victor Ponta a postat pe Facebook un mesaj in care afirma ca este ca si cand Romania mergea cu masina cu 130 kilometri la ora si acum merge cu 100 kilometri la ora, dar merge "tot inainte!", avand insa mare nevoie de reducerea CAS, macar de la 1 octombrie, pentru a nu scadea ritmul cresterii, mai ales ca in regiune sunt si semne proaste.

"Mai avem spatiu de crestere pentru toamna aceasta si de aceea am marit salariul minim, am introdus facilitatea pentru cei cu rate la banci si am eliminat impozitul pe profitul reinvestit. Fara a mai fi blocati de un regim care vrea doar politici de austeritate, am putea face mult mai mult! De aceea alegerile din toamna sunt atat de importante!", mai afirma Ponta. 

Planurile Guvernului pentru sezonul toamna - iarna

Din octombrie, Guvernul intentioneaza sa reduca CAS cu cinci puncte si sa introduca programul "Prima masina", dupa modelul "Prima Casa".

Tot pentru toamna, Executivul a anunta, in urma cu o luna, ca un numar de 125.000 de medici, asistenti medicali si asistenti sociali vor beneficia de cresterea salariului cu 10% din aceasta toamna, in conditiile in care Ministerul Finantelor acceptase, in negocierile cu sindicatele, o crestere salariala doar in doua etape, in decembrie 2014 si martie 2015. 

In acelasi timp, va fi aprobat un proiect de lege prin care pensionarii si mamele vor fi scutite de obligatia de a restitui statului o suma din pensiile, respectiv din indemnizatiile de crestere a copilului incasate ilegal, nereguli descoperite de Curtea de Conturi. 

Guvernul si-a mai anuntat recent intentia de a pregati cresterea alocatiei de stat pentru copii din 2015, majorarea indemnizatiilor acordate persoanelor cu dizabilitati si introducerea venitului minim de insertie (o noua forma de ajutor social, care va comasa alte ajutoare si se va adresa unei categorii mai largi de populatie, inclusiv unora dintre cei care in prezent sunt exclusi de la primirea ajutoarelor sociale). 

Tot incepand cu anul viitor, Executivul are in vedere majorarea salariilor functionarilor publici din administratia centrala si locala, o noua crestere a salariului minim, cu 75 lei de la 1 ianuarie, majorarea pensiilor in medie cu 4,5% 

Executivul a mai asigurat ca va mentine TVA redusa la paine si ca va reduce taxa pe valoarea adaugata si la alte categorii de produse, precum legume-fructe si, posibil, carne. 

Fondul Monetar International estimeaza pentru acest an o crestere economica de 2,8%, potrivit celor mai recente comunicari, dupa misiunea in Romania, in iunie. 

Banca Mondiala a imbunatatit in iunie prognozele de crestere economica pentru Romania de la 2,5% la 2,8% pentru acest an si de la 2,7% la 3,2% pentru anul urmator. 

Comisia Europeana anticipeaza ca PIB-ul Romaniei va creste cu 2,5% in 2014 si cu 2,6% in 2015, dupa o expansiune de 3,5% anul trecut, potrivit prognozei economice de primavara.