"In ceea ce priveste stadiul si perspectivele convergentei economiei romanesti, merita amintit ca acesta indeplineste cumulativ criteriile de la Maastricht fara intrerupere incepand din iulie 2015. Cam atunci cand ne propusesem sa intram in zona euro. Este o performanta notabila, obtinuta prin eforturi sustinute pe parcursul multor ani. Este foarte important, insa, ca politicile economice promovate in continuare de autoritatile romane sa asigure satisfacerea pe mai departe a acestor criterii. Faptul ca acum stam bine, cum se spune, din perspectiva acestor criterii nominale nu garanteaza mai deloc ca vom sta la fel de bine si peste un an sau doi daca nu aplicam in mod consecvent politicile adecvate", a spus Mugur Isarescu, citat de Agerpres.ro.

Acesta a afirmat ca este nevoie de sustenabilitate, precizand ca nu conteaza doar cat de repede creste o economie, ci si cum creste."Fortarea si trenarea convergentei sunt deopotriva nocive, iar a crede ca se poate realiza convergenta prin arderea etapelor este o iluzie ce se poate dovedi periculoasa", a mentionat Isarescu.

Guvernatorul a facut referire la faptul ca potentialul economiei romanesti este afectat de trenarea redresarii investitiilor publice si a derularii reformelor structurale. In opinia acestuia, ar trebui sa se actioneze cu prioritate pentru remedierea problemelor care impiedica progrese rapide in aceste domenii.

Potrivit guvernatorului, adoptarea monedei unice fara a fi atins in prealabil un nivel ridicat de convergenta a venitului pe cap de locuitor este contraproductiv pentru ca un decalaj prea mare din punct de vedere al convergentei reale prezinta multe riscuri, inclusiv riscul complicarii gestionarii ciclurilor economice in absenta unei politici monetare independente.

Referitor la problematica intrarii in zona euro, Isarescu sustine ca ideea nu este de abandonare a acestui proiect si a acestui obiectiv, ci de tratare a sa intr-o maniera mai prudenta, mai cuprinzatoare si responsabila.

Lazea, BNR: “Nu avem alternativa, altfel ramanem la periferia UE”
 
In opinia economistului-sef al BNR, Valentin Lazea. aderarea la uniunea monetara este singura alternativa reala pentru a evita ramanerea la periferia Uniunii Europene.

”Romania are alternative reale la zona euro? Nu. Putem sa ramanem cum suntem acum, la periferia UE. Exista riscul de a fi expulzati”, a declarat Lazea, potrivit de News.ro.

Economistul-sef al BNR considera ca exista diferente importante intre modelele de crestere economic intre statele din zona Balcanilor, din care face parte si Romania, si tarile din vestul Europei.

”In zona Balcani, cresterea economica se bazeaza, de regula, pe stimulente fiscale. In statele din Occident, aceasta se bazeaza pe productivitate”, a declarat Lazea.

El a atras atentia asupra mai multor criterii care trebuie indeplinite de Romania pentru a se integra in zona euro, legate de convergenta nominala, cresterea eficientei energetice, dezvoltarea agriculturii si convergenta culturala.

Totodata, Lazea a avertizat asupra riscului de scadere brusca dupa intrarea in zona euro, daca in procesul de aderare nu sunt luate masuri de dezvoltare sustenabile pe termen lung.

Daianu: Economia ar trebui sa creasca cu 5% pe an timp de 18 ani ca sa ajunga la media zonei euro

Potrivit lui Daniel Daianu, membru in CA al BNR, economia Romaniei ar trebui sa creasca in medie cu 5% anual, in mod sustenabil, pentru a putea ajunge din urma media zonei euro in 18 ani.

Potrivit datelor Eurostat, Romania a ajuns in 2015 la 57% din media UE dupa PIB pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumparare, indicatorul-cheie dupa care se masoara nivelul real de dezvoltare al natiunilor. Romania ar avea nevoie de noua ani pentru a ajunge, in 2024, la 75% din media zonei euro, potrivit lui Daianu.

”Daca Romania ar creste economic in mod sustenabil, in medie cu 5% pe an, ar putea ajunge din urma media zonei euro in 18 ani. Nivelul de 75% din media zonei euro ar putea fi atins in 9 ani, adica in 2024”, a declarat Daianu.

Insa, daca Romania si-ar pastra ritmul mediu de crestere inregistrat in perioada 2000-2015, atunci ar reusi sa ajunga din urma media zonei euro abia in 27 ani, in vreme ce 75% din media zonei euro ar putea fi atinsa in 13 ani.

Reprezentantul BNR a atras atentia ca, pentru adoptarea monedei euro, trebuie indeplinite unele conditii structurale precum dezvoltarea infrastructurii, cresterea veniturilor fiscale care sa mareasca „spatiul fiscal”, consolidarea finantelor publice in mod durabil, cresterea gradului de competitivitate a economiei printr-o structura mai buna a productiei, printr-o valoare adaugata mai mare, nu prin salarii joase, si o finantare adecvata a educatiei si sanatatii.

In plus, trebuie rezolvata problema evaziunii fiscale, care a devenit una structurala si care reprezinta unul dintre principalele motive ale unui nivel foarte scazut al veniturilor fiscale.

Iohannis: Romania se afla „intr-un non-stadiu” in ceea ce priveste adoptarea monedei unice

La finele anului trecut, presedintele Klaus Iohannis declara ca Romania se afla „intr-un non-stadiu” in ceea ce priveste adoptarea monedei unice, termenul de 2019 nefiind unul realist si realizabil.

„Ne aflam intr-un non-stadiu. Trebuie sa indeplinim niste conditii pe care, in principiu, le indeplinim, dar, din exces de zel, au fost politicieni care au propus sa fim parte a zonei euro din 2019. E atat de nerealist incat nici nu s-au intrunit conditiile tehnice care trebuiau sa existe in acest caz. La un moment dat, chiar la inceputul lui 2015, mi-am dorit sa fim acolo in 2019, dar nu a fost realist si realizabil. De atunci nu s-a reevaluat situatia, la modul de a restabili cand ne integram, ci la modul de a fi mai bine pregatiti pentru ca atunci cand ajungem sa nu avem noi probleme. Pentru ca, aderand la zona euro, se renunta la multe parghii de politica monetara pe care le folosim si care ne-au ajutat in aceasta etapa. Faptul ca avem crestere economica de 5%, cand altii au crestere de unu sau doua procente, are si o astfel de explicatie ca ne-am miscat usor folosind anumite instrumente de politica monetara”, spunea Iohannis, in noiembrie anul trecut.

Potrivit acestuia, intre specialisti se vehiculeaza ca este nevoie de o convergenta reala putin mai mare daca se intra in zona euro.

„Nu avem un deadline si nici nu cred ca este bine sa ne punem unul, deoarece UE are nenumarate crize prin care trece si pe care nu le gestionam cu maiestrie, ba abia le gestionam. Nu este problematic sa nu avem deadline. Ne pregatim asa cum e cel mai natural prin crestere economica si sa vedem cand devine oportuna abordarea unui deadline pentru a intra in zona euro”, a conchis Klaus Iohannis.

Valentin Lazea spunea, la aceeasi data, ca reformele trebuie sa inceapa inainte de intrarea in zona euro si sa continue si dupa. Lazea a aminitit momentul aderarii la Uniunea Europeana, in 2007, cand Romania "a cucerit reduta" si apoi s-a relaxat. "Daca nu poti, mai bine nu intri. Pentru ca in zona euro daca intri si apoi te relaxezi, patesti ca Grecia, Portugalia si asa mai departe", preciza oficialul BNR.