Curtea Constitutionala a amanat pana in 12 septembrie decizia privind referendumul pentru demiterea presedintelui Traian Basescu. Institutia a anuntat ca a primit date "contradictorii" privind listele electorale permanente si a cerut Guvernului ca pana la 31 august sa transmita listele in baza carora s-a organizat referendumul. 

"Decizia Curtii Constitutionale a adaugat un nou strat de incertitudine la instabilitatea politica din Romania. Pana la anuntarea unei decizii a Curtii in septembrie, increderea investitorilor va fi, probabil, afectata in continuare. Nu sunt sigur cat de tare se va deprecia leul in urma anuntului. Banca Nationala a Romaniei are rezerve valutare relativ ridicate si ar putea interveni pe pietele valutare pentru a impiedica o prabusire a leului", a declarat pentru Mediafax analistul Capital Economics, William Jackson. 

Avand in vedere incertitudinea "enorma" din jurul evenimentelor din Romania, analistul propune mai multe scenarii. 

Cel mai bun scenariu ar fi ca toate fortele politice sa accepte decizia din septembrie a Curtii Constitutionale, situatie in care presiunea asupra leului s-ar putea reduce spre sfarsitul anului. 

"In cel mai bun scenariu, verificarea listelor electorale de catre Curtea Constitutionala sporeste credibilitatea deciziei finale (oricare ar fi aceasta), iar partile implicate o accepta. Aceasta evolutie nu pare complet nerealista, intrucat Romania a mai trecut prin situatii de instabilitate politica. In acest caz, increderea (atat pe piata interna cat si pe cea internationala, n.r.) se va deteriora in continuare in urmatoarea luna, dar s-ar putea imbunatati incepand din septembrie. In consecinta, leul si randamentele obligatiunilor s-ar afla sub o presiune mai redusa spre sfarsitul anului", se arata in analiza firmei britanice. 

Cel mai negativ scenariu ar presupune noi tentative ale Guvernului de a-l inlatura pe presedintele suspendat, Traian Basescu, paralizia generala a luarii deciziilor in Romania sau relaxarea unor tinte din programul cu FMI pentru atragerea de sprijin popular si ar fi urmat de o depreciere puternica a leului. 

"In cel mai rau caz, evenimentele se desfasoara intr-un asemenea mod incat pun sub semnul intrebarii programul Romaniei cu FMI si UE, situatie care ar determina probabil ingrijorarea puternica a investitorilor, ar duce la cresterea randamentelor obligatiunilor, ar lovi increderea consumatorilor si mediului de afaceri, scazand cheltuielile de consum. Intr-un astfel de caz, nu sunt sigur ca rezervele BNR ar fi suficiente pentru a impiedica o depreciere mai puternica a leului, iar banca centrala ar putea recurge la majorari defensive ale dobanzilor", declara Jackson. 

Un astfel de scenariu negativ s-ar putea desfasura in mai multe moduri, considera analistul. 

"De exemplu, daca Guvernul cauta noi modalitati de a-l inlatura pe Basescu, atragand reprosuri din partea Comisiei Europene, daca se ajunge intr-o situatie de paralizie generala a politicilor sau daca Guvernul incearca sa-si creasca sustinerea (in randul populatiei, n.r.) prin relaxarea politicii fiscale si incalcarea tintelor din programul cu FMI si UE", afirma analistul Capital Economics.  De asemenea, spune el, orice s-ar intampla, avand in vedere vulnerabilitatea Romaniei la problemele de la periferia zonei euro, aceasta incertitudine este "ultimul lucru de care are nevoie". 

Leul s-a depreciat abrupt de la inceputul lunii iulie, cu 4,2%, pana la un un record istoric de 4,65 lei/euro. Perceptia jucatorilor a fost afectata de turbulentele politice, care au avut ecouri internationale. 

Moneda nationala s-a depreciat si joi, dupa ce Curtea Constitutionala a anuntat ca amana adoptarea deciziei privind referendumul de demitere a presedintelui suspendat Traian Basescu, iar cotatiile au urcat peste 4,63 lei/euro, pe volume reduse.