Valoarea creditelor restante a avansat cu 3,66% in ianuarie si cu 5% in februarie, dupa ce in ultima luna a anului trecut a scazut usor, cu 1,2%, ca urmare a curatarii bilanturilor de catre banci la final de an, prin vanzarea de pachete de credite neperformante.

Ponderea creditelor restante in total imprumuturi a urcat de la 7,66% in decembrie 2010 la 8% in prima luna a acestui an si la 8,44% in februarie.

Creditele restante acordate in lei au urcat in martie cu 1,72% fata de februarie si cu 8,34% comparativ cu sfarsitul anului trecut, la 8,23 miliarde de lei, si reprezentau 10,68% din totalul imprumuturilor acordate in moneda nationala.

Ponderea creditelor restante in total imprumuturi in lei a avansat de la 9,8% la finele anului trecut la 10,5% in luna februarie.

Valoarea imprumuturilor restante acordate in valuta, exprimata in lei, a crescut in martie cu 0,9% comparativ cu februarie si cu 11,65% fata de finele anului trecut, la 9,55 miliarde de lei.

Ponderea imprumuturilor cu intarzieri la plata de minimum o zi in total credite in valuta a fost in martie de 7,44%, comparativ cu 7,22% in februarie si 6,4% in decembrie 2010.

Creditele au scazut in martie cu 1,33% fata de februarie si cu 2,57% de la inceputul anului, la 205,44 miliarde de lei, dintre care 128,35 miliarde de lei au fost acordate in valuta, iar restul in moneda nationala.

Imprumuturile restante se refera doar la principal si nu includ pozitii extrabilantiere. Sunt considerate restante creditele care, in ultima zi lucratoare a lunii pentru care se efectueaza raportarea, inregistreaza intarzieri la plata de cel putin o zi.

BNR: Creditele de consum in valuta au scazut in primul trimestru cu 6,16%

Creditele in valuta contractate de populatie pentru consum, exprimate in lei, au scazut cu 6,16% in primul trimestru, la 35,5 miliarde de lei, suma ce reprezinta aproape 60% din totalul imprumuturilor de consum acordate de banci, potrivit datelor publicate de Banca Nationala a Romaniei (BNR).

Soldul creditelor de consum in lei s-a redus in primul trimestru cu 2,9%, la 25,7 miliarde de lei.

Per total, soldul imprumuturilor pentru consum a coborat in primul trimestru cu 4,81%, la 61,3 miliarde de lei. In luna martie, creditele de consum s-au redus cu 1,92%.

Moneda nationala s-a apreciat in primul trimestru cu aproape 4%, astfel ca doua treimi din scaderea creditului de consum in valuta exprimat in lei provine din modificarea cursului de schimb.

In luna martie, creditele pentru consum in valuta, exprimate in lei, s-au redus cu 3,02%, in conditiile unei aprecieri a leului cu 2,4% in raport cu euro, iar imprumuturile in lei cu aceeasi destinatie s-au diminuat doar cu 0,36%.

Si soldul creditelor contractate de populatie pentru locuinte a coborat in primul trimestru, cu 3%, la 28,16 miliarde de lei, in contextul in care declinul componentei in valuta a fost mai mic decat aprecierea leului.

Soldul imprumuturilor pentru locuinte in valuta era la finele lunii martie de 26,6 miliarde de lei, in scadere cu 3,06% comparativ cu finele anului trecut si cu 1,92% fata de februarie. Astfel, creditele in valuta pentru locuinte, exprimate in moneda in care au fost contractate, au crescut usor in primul trimestru si luna martie.

In ceea ce priveste creditele pentru locuinte in lei, soldul se mentine la un nivel redus, de doar 1,56 miliarde de lei. Imprumuturile pentru locuinte in lei au scazut cu 2,06% in primul trimestru si cu 0,83% in luna martie.

Portofoliul de imprumuturi contractate de populatie insuma la sfarsitul lunii martie 102,3 miliarde de lei, reprezentand aproape jumatate din totalul creditelor acordate pe piata locala.

Populatia prefera in continuare creditele in valuta, care reprezentau in martie 65% din totalul imprumuturilor acordate persoanelor fizice.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat la inceputul lunii aprilie pentru Mediafax ca banca centrala pregateste masuri speciale, cel mai probabil prudentiale, de descurajare a creditarii in valuta pentru persoanele cu venituri in lei, in linie cu tendinta de reglementare existenta la nivel european.

Ulterior, mai multi bancheri au sustinut ca masurile de restrictionare ar trebui sa se refere numai la imprumuturile pe termen scurt, de consum, nu si la cele ipotecare, intrucat diferentialul intre dobanzile la euro si cele pentru moneda locala este ridicat si nu exista resurse in lei disponibile pe termen lung.