"S-a apreciat unanim (in cadrul Consiliului de Administratie al BNR) ca, in contextul acestui sfarsit de an, cele mai semnificative sunt incertitudinile privind constructia bugetului public pentru anul 2017 care sa jaloneze conduita viitoare a politicii fiscale si de venituri. Relevanta lor este sporita, pe de o parte, de caracterul executiei bugetare pe primele noua luni ale anului curent, si, pe de alta parte, de multitudinea si natura masurilor fiscale si salariale initiate in perioada recenta pe plan legislativ, a caror concretizare este deocamdata incerta; ele vizeaza reduceri de impozite si taxe, precum si majorari de salarii in sectorul bugetar si cresteri de venituri ale populatiei de natura prestatiilor sociale. S-a aratat ca o eventuala implementare, chiar si partiala, a acestor masuri ar conduce la o supraincalzire a economiei si ca efectele adverse s-ar putea resimti/intensifica pe termen mediu si lung, mai ales daca se continua practica amanarii investitiilor publice", se arata in minuta sedintei de politica monetara a CA al BNR din 4 noiembrie 2016, potrivit Agerpres.

Potrivit reprezentantilor BNR, in eventualitatea aplicarii masurilor mentionate, s-au semnalat si posibilele repercusiuni nefavorabile asupra costurilor de finantare externa si a comportamentului cursului de schimb al leului.

In plus, membrii Consiliului au aratat ca accelerarea peste asteptari a cresterii economice in primul semestru al anului a implicat revizuirea in sens crescator a prognozei privind dinamica PIB in semestrul II, dar si in anii 2017 si 2018.

"In raport cu anul curent, cresterea economica este asteptata sa decelereze pe termen mediu, dar sa ramana peste ritmul potential. In acest context, s-a remarcat ca dinamica cresterii economiei romanesti va fi probabil cea mai ridicata din UE in anul curent si va continua sa ocupe ulterior locuri inalte in aceasta ierarhie, inclusiv in regiune", se mai arata in minuta BNR.

Totodata, reprezentantii conducerii BNR au subliniat ca stimulii majori ai cresterii economice vor continua sa-i constituie masurile de relaxare fiscala si de crestere a salariilor, secondate de conditiile monetare reale acomodative.

"In acest context, unii membri ai Consiliului s-au aratat preocupati de perspectiva ca rolul de motor al cresterii economice sa fie detinut pe mai departe de consumul privat, impulsionat prioritar de masurile fiscale si de majorarile diferitelor categorii de venituri ale populatiei. Alti membri au remarcat ca se anticipeaza, totusi, o crestere in termeni relativi a contributiei investitiilor la dinamica PIB, inclusiv pe fondul conditiilor financiare favorabile si al marjelor crescute de profit ale firmelor, conditionata insa de ritmul absorbtiei fondurilor europene si de cel al realizarii investitiilor public", se precizeaza in documentul citat.

De asemenea, in evaluarea membrilor Consiliului, importante raman si incertitudinile privind redresarea economica a zonei euro, alimentate in principal de anemia economiilor emergente majore, de problemele din sectorul bancar european, dar si de incertitudinile izvorate din rezultatul referendumului din Marea Britanie.

In aceste conditii, membrii CA al BNR au decis, in unanimitate, mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,75%, mentinerea la +/- 1,5 puncte procentuale a coridorului simetric format de ratele dobanzilor la facilitatile permanente in jurul ratei dobanzii de politica monetara, continuarea gestionarii adecvate a lichiditatii din sistemul bancar, precum si mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si, respectiv, in valuta ale institutiilor de credit.