BNR a redus dobanda cheie cu 0,25 puncte procentuale, la 2,25%, un nou minim istoric. Isarescu: Mai exista spatiu de reducere a dobanzilor, dar la rezervele minime spre vara
BNR
Consiliul de Administratie al BNR a decis in sedinta de miercuri reducerea ratei dobanzii de politica monetara cu 0,25 puncte procentuale, de la 2,5% la 2,25%, un nou minim istoric, precum si ingustarea coridorului simetric format din ratele dobanzilor facilitatilor permanente la 2 puncte procentuale
Astfel, banca centrala va reduce dobanda de politica monetara la 2,25% de joi, 5 februarie, aceasta reprezentand a cincea taiere de dobanda dupa reluarea ciclului de scadere, in august a anului trecut, cand a aplicat o scadere cu 0,25 puncte procentuale, de la 3,5% la 3,25%.
Din august 2014, au fost operate patru reduceri, din care ultima la inceputul acestui an. Prin ingustarea coridorului simetric de la 2,25 puncte procentuale la 2 puncte procentuale fata de rata de politica monetara, incepand cu data de 5 februarie, rata dobanzii aferente facilitatilor de creditare (Lombard) se va reduce la 4,25% pe an de la 4,75%, in timp ce rata dobanzii pentru facilitatea de depozit se va mentine la 0,25% pe an, a anuntat BNR.
De asemenea, banca centrala a decis mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de credit, la 10%, respectiv 14%. BNR a mentionat, totodata, gestionarea adecvata a lichiditatii din sistemul bancar.
Isarescu sustine ca mai exista spatiu de reducere a dobanzilor, dar la rezervele minime spre vara
BNR mai are spatiu de taiere a dobanzii, avand in vedere nivelurile actuale ale inflatiei, dar si prognoza pentru finalul anului, a declarat guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu, precizand, totodata, ca reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii ar putea fi reluata spre primavara-vara.
Isarescu a aratat ca decalajul de dobanda fata de alte state s-a redus avand in vedere si faptul ca diminuarea inflatiei a fost mai accentuata in Romania, chiar daca in regiune exista si tari cu deflatie.
El a explicat ca inflatia a evoluat sub estimarile initiale ca urmare a declinului pretului petrolului pe plan mondial, alaturi de persistenta deficitului de cerere, consolidarea perceptiilor privind anticipatiile inflationiste si intarzierea revenirii economiilor din zona euro si alte state europene.
"Pe scurt, tinem cont de ce se intampla si ce fac bancile centrale din zona, dar deciziile sunt determinate in principal de factori interni", a spus Isarescu.
Anterior, oficialul BNR a aratat ca banca centrala analizeaza cu atentie relaxarea monetara prin reducerea rezervelor minime obligatorii (RMO), pe care le-a catalogat ca un instrument puternic, procesul putand fi reluat abia in primavara-vara. Isarescu a explicat ca RMO au reprezentat restrictii extrem de puternice legate de creditul in valuta, punctand ca in Europa nicio tara nu a ajuns la niveluri de 40%.
"Reducerea este foarte greu s-o faci in aceiasi pasi mari. Este facuta pentru ca factorul care ne-a determinat, cresterea exploziva a creditului in valuta si greutatea de a controla acest proces in conditiile liberalizarii contului de capital si al privatizarii bancilor, care cerea o masura puternica, nu mai exista. Creditul in valuta nu mai este acum o problema", a continuat Isarescu.
El a afirmat ca banca centrala nu se grabeste cu masurile de reducere a rezervelor minime obligatorii pentru ca efectele trebuie bine analizate, fiind un instrument foarte puternic.
"Faptul ca are loc aceasta reducere a dependentei de creditul in valuta este un element pozitiv si pentru politica monetara si pentru tara. Avem o capacitate mai mare de a transmite politica monetara in economie (...) Eliberam bani din RMO, deci din rezerva Romaniei. Trebuie sa vedem impactul mai degraba psihologic, pentru ca avem o rezerva mare (...) Procesul va continua, dar este mai de durata (...) Rezerva a inseamnt o imobilizare a liniilor de creditare de la banca mama la fiica pentru ca aceasta sa dea mai putine credite in valuta", a continuat Isarescu.
Pana unde vad analistii ca mai scade dobanda cheie
"Conform opiniilor exprimate de participantii la un sondaj intern in cadrul Asociatiei Analistilor Financiar - Bancari din Romania (AAFBR), Banca Nationala a Romaniei ar putea reduce dobanda de politica monetara la 2,25% la urmatoarea sedinta a Consiliului de Administratie de miercuri, 4 februarie 2015. Majoritatea persoanelor care au participat la sondaj considera ca rezervele minime obligatorii ar putea fi mentinute constante in luna februarie, atat la pasivele in lei cat si la cele in valuta", se arata intr-un comunicat al AAFBR, preluat luni de Mediafax.
Analistii apreciaza ca dobanda cheie ar urma sa mai coboare pana la sfarsitul anului, la 2%, iar ratele rezervelor minime obligatorii sa ajunga la 8% pentru pasivele in lei, iar cele in valuta la 10%.
"Estimarile pentru decembrie 2015 arata un nivel posibil al dobanzii de politica monetara de 2%. Ele variaza intre un minim de 1,5% si un maxim de 2,75%, un numar de participanti la sondaj prognozand un ciclu de majorare a dobanzii in 2016. Rezervele minime obligatorii ar putea fi reduse in continuare pe parcursul anului 2016, pana la 6% in cazul celor in lei si 8% in cazul celor in valuta", se preciza in comunicat.
Consiliul de Administratie al BNR a decis la inceputul lunii ianuarie sa reduca rata dobanzii de politica monetara cu 0,25 puncte procentuale, la 2,5% pe an, un nou minim istoric, concomitent cu ingustarea coridorului simetric format din ratele dobanzilor facilitatilor permanente la 2,25 puncte.
Prin ingustarea coridorului simetric de la 2,5 puncte procentuale la 2,25 puncte procentuale fata de rata de politica monetara, rata dobanzii aferente facilitatilor de creditare (Lombard) s-a redus la 4,75% pe an de la 5,25%, in timp ce rata dobanzii pentru facilitatea de depozit s-a mentinut la 0,25% pe an.
De asemenea, banca centrala a decis mentinerea nivelurilor RMO aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de credit, la 10%, respectiv 14%.
AAFBR este o asociatie profesionala fara scop lucrativ, infiintata in luna ianuarie 2008, cu circa 60 de profesionisti care activeaza in sectorul bancar, fonduri de pensii, societati de administrare a investitiilor, societati de asigurari si din piata de capital, companii din economia reala.
Pe acelasi subiect:
VOYO

RON
RON
RON
RON
(P) iBani. Piața imobiliară după majorarea TVA. Sfaturi pentru cei interesați să cumpere o locuință nouă
”Incont”, site-ul Știrile Pro TV de informații economice și educație financiară, a devenit ”iBani”
România, departe de zona euro. Analist: Probabil ne ducem spre 2030 cu adoptarea monedei unice
Popa, CFA România: Într-o lume fără pensii private ar trebui să ne aşteptăm la o pensie de 32% din ultimul salariu
Siemens Energy anunţă concedieri masive pentru a-şi majora profitul. Compania are mii de angajați în România
Cu trenul de la Paris la Viena sau de la Zurich la Barcelona. Pandemia reînvie cursele feroviare de noapte în Europa
(P) De ce aleg românii să joace la pariuri
(P) Tot ce trebuie să știi despre vigneta Ungaria și prețul acesteia
Digitalizarea departamentului HR - un subiect în trend chiar și pentru companiile de IT
Huawei dezminte zvonurile privind vânzarea brandurilor premium de smartphone P şi Mate
Cum vom lucra în 2021: 60% dintre companii vor să reînceapă munca de la birou din luna martie. Mai mult de jumătate au tăiat programele de training şi pe cele de wellbeing
Două treimi din forţa de muncă existentă la nivel global lucrează de acasă, însă unul din trei angajaţi folosește propriul calculator pentru a-şi desfăşura activitatea 
Invață să ții sub control cheltuielile de sărbători. Cum funcționează cardul de cumpărături
Moneda euro la 20 de ani. Cea mai importantă realizare macro-economică a secolului trecut a supraviețuit marii crize mondiale, dar rămâne un colos handicapat de propriile slăbiciuni
UE pregătește măsuri de urgență, în cazul unui ”no deal” cu Londra, din ianuarie. Domeniile vizate: pescuitul şi transportul rutier şi aerian
Explozie la gazoductul din Ucraina care asigura gazele pentru Europa. Ce se întâmplă cu livrările de gaze rusești spre continent




RSS