"Capacitatea populatiei de a-si onora serviciul datoriei s-a imbunatatit pe seama cresterii venitului disponibil si a scaderii costului creditelor. Cu toate acestea, este nevoie de prudenta. Este nevoie ca aceasta crestere sa fie monitorizata cum se cuvine de banci si de noi si pot sa va spun ca, in ceea ce priveste BNR, noi analizam masura in care este nevoie, este util, este oportun sa intervenim in acest proces cu noi instrumente macroprudentiale, in vederea evitarii repetarii unui boom, a unei fericiri maxime, cum a fost pana in 2008, dar care probabil nu se va repeta, pentru ca atunci, inca in etapa post-comunista, nu cunoscusem ce inseamna recesiune", a afirmat Eugen Radulescu, citat de Agerpres.

El a facut referire la o analiza a procesului de creditare din ultimii ani, din care a reiesit ca reluarea acestei activitati s-a realizat aproape exclusiv pe seama populatiei.

"Creditul in lei pentru populatie este singura portiune care creste semnificativ incepand din 2013, cu 20% in acest interval de timp", a spus Radulescu. 

Directorul BNR a precizat ca aceasta crestere a creditarii, de 20% in doi ani, este inca rezonabila, insa una de 30% nu ar mai fi.

Pe de alta parte, el sustine ca ar trebui mai degraba sa se stimuleze creditarea pe segmentul intreprinderi, pentru ca ar genera o crestere economica mai sanatoasa. Pentru asta, insa, bancile trebuie sa isi pregateasca mai bine personalul care se ocupa de intermedierea fianciara.

"Am facut studii, iar rezultatele nu au fost incurajatoare. Modul de acordare a creditului lasa de dorit. De multe ori se face mai mult de computer decat de analist, iar cei care lucreaza in aceasta zona nu sunt asa de bine pregatiti profesional, ceea ce nu face bine nici bancii, nici clientului", a subliniat directorul BNR. 

El a vorbit si despre reluarea intermedierii financiare in Romania care, nu numai ca este cea mai redusa din Europa, dar chiar a scazut in ultimii patru ani.

"Politicile autoritatilor ar trebui sa incurajeze cresterea intermedierii financiare, inclusiv prin evitarea unor masuri care sa distorsioneze rolul institutiilor financiare in societate. Ideea de a anula clauze contractuale cu efect retroactiv, semnat in urma cu 5, 6, 7 ani, ar avea efecte devastatoare. Daca s-ar ajunge la o asemenea chestiune, pentru ca unele propuneri au ajuns in faza de proiecte legislative, efectele ar putea fi devastatoare asupra sistemului financiar", a atras atentia Radulescu.