Bloomberg: Draghi ar putea intra in zona crepusculara, unde si lui Bernanke ii este frica sa paseasca
Presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, analizeaza aducerea dobanzilor BCE "intr-o zona crepusculara" de care se fereste chiar si seful Rezervei Federale a SUA, Ben Bernanke, scrie Bloomberg, potrivit Mediafax.
O reducere a ratelor BCE, care ar sustine increderea, ar stimula creditarea si cresterea economica, ar putea inlcude si o scadere a dobanzii oferite de institutie la depozitele bancilor comerciale la zero sau chiar la un nivel negativ.
Considerata la un moment dat de neacceptat pentru banca centrala, intrucat risca sa afecteze piata monetara, pe care incearca sa o sustina, o scadere a ratei depozitelor, in prezent de 0,25%, nu mai este tabu, au declarat pe surse oficiali europeni.
"Recesiunea in Europa se inrautateste, BCE trebuie sa faca mai mult. O dobanda negativa la depozite este ceva ce trebuie luat in calcul, dar aducerea acesteia la zero intr-o prima faza este mai probabila", a declarat Julian Callow, economist la Barclays Capital Londra.
Daca Draghi decide sa coboare rata depozitelor la zero sau mai jos va intra pe un teritoriu unde au indraznit sa se aventureze putine banci centrale, potrivit Bloomberg.
Banca Suediei a devenit in 2009 prima banca centrala din lume care a taxat institutiile de credit pentru banii pe care ii depozitau overnight. Fed a respins anul trecut o posibila reducere a dobanzii la depozite de la nivelul de 0,25%.
In contextul crizei datoriilor, care diminueaza presiunile inflationite si afecteaza cresterea economica, BCE ar putea considera ca beneficiile depasesc imapctul negativ.
"O reducere de dobanda ar avea un impact psihologic in actualul climat. Dobanzile negative nu sunt un concept irational. Nu sunt, insa, sigur daca in cazul BCE ar avea efectul dorit", a spus Christoph Kind, sef al diviziei pentru alocare de active la fondul Frankfurt Trust, care administreaza 20 de miliarde de dolari.
BCE foloseste trei dobanzi pentru a influenta costurile de imprumut in piata financiara. Rata principala de refinantare determina la ce dobanda se imprumuta bancile comerciale de la BCE, in timp ce ratele de depozit si cea marginala asigura un prag minim si maxim pentru dobanzile pe care si le percep intre ele overnight bancile comerciale.
Daca rata depozitelor ar cobori la zero sau mai jos ar descuraja bancile comerciale sa plaseze overnight lichiditatile in exces la BCE, posibil determinandu-le sa foloseasca banii pentru credite. Depozitele la BCE se ridica zilnic la aproape 800 de miliarde de euro.
Pe de alta parte, o reducere a ratei depozitelor ar putea reduce profitabilitatea bancilor prin diminuarea ratelor pe pietele monetare, cu posibil efect asupra creditarii pentru companii si populatie, si ar limita motivatia bancilor de a imprumuta alte institutii de credit.
BCE nu este singura banca din Europa care analizeaza coborarea sub zero a ratei depozitelor. Banca centrala din Danemarca a semnalat, in mai, ca este dispusa sa permita un nivel negativ al dobanzilor pentru a combate aprecierea coroanei daneze, iar Banca Elvetiei are, de asemenea, in vedere o decizie similara pentru deprecierea francului, daca se agraveaza criza din Europa.
Reducerea dobanzii la depozite ar incuraja bancile din tarile stabile din punct de vedere al fiscalitatii, care dispun de lichiditati importante, sa imprumute bancilor cu probleme de la periferia zonei euro, dependente de finantarea de la BCE.
Ar putea exista un dublu efect benefic prin reducerea dependentei de finantare de la BCE precum si a lichiditatii din sistem. "O rata a depozitelor la zero ar ajuta mai ales bancile din sudul Europei, deoarece ar incuraja o anumita activitate de creditare. O rata sub zero poate avea efect negativ pentru pietele monetare", a spus Julian Callow, economist la Barclays.
BCE a imprumutat bancilor peste 1.000 de miliarde de euro pe perioada de trei ani prin operatiuni derulate in decembrie si februarie. O dobanda negativa ar putea determina unele banci sa profite de o clauza a finantarilor pe trei ani de la BCE care le permite sa plateasca anticipat dupa un an. Un astfel de efect ar reduce lichiditatea din sistemul bancar.
Pe acelasi subiect: