"Folosind (...) şi modelele noastre clasice estimăm pentru acest an, practic din martie avem această estimare, de -4,7%. Atunci în martie eram priviţi ca fiind printre cei mai optimişti în perspectiva prognozelor. Consensul pieţei era undeva spre -8%. Era oarecum divergent şi faţă de prognoza oficială. Dacă ne amintim, atunci era -1,9%. Între timp şi prognoza oficială s-a mai ajustat către prognoza noastră şi consensul pieţei a început să conveargă spre prognoza noastră. Acum e undeva la -5,2%. Este destul de greu să ne dăm seama de cum va fi influenţată economia de ultimele evenimente. E puţin probabil să avem o carantinare totală. Dacă ne uităm ca şi evoluţie a acestui nou val, ne uităm la ţări din regiune care oarecum s-au confruntat cu ceva timp înaintea noastră, cu 3 săptămâni înaintea noastră, chiar lună, cu o răbufnire a numărului de infectări şi dacă ne uităm deja Cehia şi Slovacia sunt de mai bine de o săptămână în stare de urgenţă, dar nu au închis economia. Deci, nu ne aşteptăm să vedem din nou un lockdown", a spus Ciprian Dascălu, în cadrul unui întâlniri online cu presa pe tema perspectivelor macroeconomice în condiţii de incertitudine ridicată.

El a menţionat că pentru anul viitor creşterea economică va depinde foarte mult şi de modul în care va arăta politica fiscală.

"Presupunând că nu vom mai avea un lockdown, prognoza noastră pentru anul viitor este o creştere de 3,9%. Pe termen mediu şi lung suntem ceva mai optimişti şi am inclus în prognoza noastră şi fondurile europene suplimentare din programul de revenire. Considerând un multiplicator relativ modest asupra creşterii economice a investiţiilor publice în general tot ajungem cu creşterea pe orizontul 2024 spre 5%. Pe termen scurt, ce putem vedea din indicatorii de încredere, per total economie s-a recuperat undeva la 60% din recul", a afirmat Ciprian Dascălu, potrivit Agerpres.

El a precizat că, în contextul de incertitudine, banca a realizat un indice construit printre altele pe date despre piaţa forţei de muncă, consumul de electricitate, consumul de gaze naturale, volumul tranzacţiilor cu cardurile BCR şi indicii de mobilitate Google.

"Am avut o scădere. Minimumul a fost în aprilie unde economia a funcţionat cam la 26%, la un sfert dintr-o lună normală din perioada de pre-criză. După care, pe măsură ce s-au ridicat restricţiile, am avut o revenire destul de rapidă până în iulie, spre două treimi din capacitatea normală. În ultimele luni viteza de revenire a fost ceva mai lentă, iar pe final de septembrie chiar am avut o uşoară inversare de trend. Acum economia funcţionează la aproximativ trei sferturi din capacitate", a spus Ciprian Dascălu.

El a menţionat că orice lună de carantină totală taie un punct procentual din creşterea economică.