"Cred ca trebuie sa ne propunem ca acest nou acord sa ne creeze conditii de acces in eurozona. Si aici vreau sa fiu foarte clar. Cele cinci criterii de la Maastricht nu sunt foarte departe de noi, trei sunt indeplinite, celelalte doua sunt relativ aproape, marea noastra problema este legata de competitivitatea sectorului de stat", a afirmat presedintele Basescu, citat de Mediafax.

El a aratat ca a vazut tari care au intrat in zona euro doar pe baza indeplinirii criteriilor de la Maastricht, dar au fost pur si simplu impinse in criza din cauza lipsei de competitivitate.

"Nu am nicio indoiala ca la finalul acestui nou acord fata Romaniei va fi schimbata din punctul de vedere al competitivitatii", a adaugat Basescu.

Presedintele a reiterat in discutiile de la Palatul Cotroceni ca, desi Romania este reechilibrata macroeconomic, aceste echilibre "sunt inca fragile".

El a evidentiat ca o prioritate a noului acord trebuie sa fie reformele structurale, cum ar fi reforma sanatatii, legea salarizarii in sectorul public si continuarea restructurarii companiilor de stat.

Crestere economica de 1,9%, in 2013

Anterior, surse, citate de Mediafax, declarau ca discutiile pentru un nou acord al Romaniei cu Fondul Monetar International (FMI) au ca baza macroeconomica o estimare de crestere a PIB de 1,9% in acest an, usor peste prognoza propusa de reprezentantilor institutiei internationale, de 1,8%.

"Dupa primele discutii s-a convenit ca baza de plecare pentru negocieri o estimare de crestere economica pentru acest an de 1,9% din PIB. Misiunea FMI venise, oricum, cu o prognoza imbunatatita, de la 1,6% la 1,8%, iar in urma analizei datelor s-a ajuns la concluzia ca 1,9% este un nivel acceptabil pentru ambele parti", au declarat sursele citate.

Anterior, FMI si autoritatile romane au estimat o crestere de 1,6% in acest an si de 2% anul urmator.

Premierul Victor Ponta declara, joi ca Romania va conveni, pana in aceasta toamna, un nou acord preventiv cu Fondul Monetar International si Uniunea Europeana, cu o valoare intre 3 miliarde euro si 5 miliarde euro si cu mai putine conditii decat cele doua intelegeri anterioare.

O misiune a FMI se afla la Bucuresti pentru discutii privind un nou acord de imprumut cu Romania, autoritatile precizand anterior ca doresc ca un nou acord sa fie incheiat pentru o perioada de doi ani.

Urmatorul acord cu Romania, de tip preventiv, va fi unul de consolidare macroeconomica si de reforme structurale, urmarind in principal disciplina politicilor, si va presupune privatizarea si restructurarea unor companii de stat, a declarat, marti, la Bucuresti, directorul general al FMI, Christine Lagarde.

Consiliul Director al FMI a avizat, la sfarsitul lunii iunie, cu trei derogari, ultimele evaluari ale acordului cu Romania. Acordul Romaniei cu FMI si UE, in valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autoritatile romane ca preventiv, fara sa fie trase fonduri, dupa o intelegere de tip stand-by de circa 13 miliarde de euro semnata in 2009 si incheiata in 2011.

Ultimul acord a fost parafat in primavara anului 2011, in continuarea acordului inceput in 2009, si trebuia sa fie finalizat in martie 2013. Board-ul FMI a aprobat in martie cererea autoritatilor romane de extindere cu trei luni a acordului, panã la sfarstul lunii iunie, astfel incat Guvernul sa aiba timp sa reduca arieratele si sa adopte masuri de imbunãttire a managementului companiilor de stat.

Totodata, presedintele Traian Basescu declara, marti, la intalnirea cu directorul general al FMI, Christine Lagarde, ca Romania are nevoie sa fie asistata inca doi ani, aratand ca tara noastra a reusit sa finalizeze al doilea acord cu FMI, desi au fost cateva probleme, dar au fost depasite.

"Am reusit sa finalizam al doilea acord cu FMI. Sa fim cinstiti, au fost cateva probleme, dar cu bunavointa tuturor acordul a fost finalizat. Acum trebuie sa pornim unul nou", a afirmat seful statului la inceputul intalnirii cu directorul FMI.

Basescu a spus ca are cateva idei privind un nou acord cu FMI, aratand ca in prezent Romania este pe drumul cel bun in privinta macrostabilitatii economice, dar nu este definitiv consolidata si trebuie lucrat din greu pentru a mentine aceasta macrostabilitate.