Testele de stres derulate de BCE, care au culminat cu publicarea rezultatelor in luna octombrie 2014, au aratat bancilor amploarea reformelor de reglementare ce vor urma de acum inainte. De asemenea, provocarile cu care s-au confruntat bancile in cadrul acestor teste de stres au generat o lunga lista de masuri pe care bancile vor trebui sa le adreseze in perioada urmatoare.

Cerintele de a furniza cantitati uriase de date catre autoritatile de reglementare implicate in evaluari s-au dovedit impovaratoare pentru bancile participante, ceea ce ar putea rezulta in regandirea arhitecturii IT a bancilor din punct de vedere al procesarii si agregarii datelor pentru a putea gestiona cat mai bine astfel de exercitii pe viitor.

Aceste nevoi se suprapun si peste apropiata adoptare la nivelul Uniunii Europene a standardului IFRS 9 „Instrumente Financiare”, care ia in considerare modelul de afaceri al bancilor, deciziile de investiti, si fluxurile de numerar contractuale ale activelor financiare in determinarea tratamentului contabil al acestora.

Acest lucru va accentua nevoia bancilor de a-si regandi procesele interne, simplificandu-le si automatizandu-le pentru a reduce riscul de aparitie a erorilor si pentru a permite armonizarea cerintelor de business, de contabilitate si de reglementare. Pentru a se conforma acestor cerinte, sunt asteptate schimbari la nivelul mecanismelor interne de luare a deciziei precum relatia cu clientii, structura si pretul produselor, structura organizationala si instruirea personalului.

„Derularea testelor de stres a devenit unul dintre principalele instrumente prudentiale folosit de autoritatile de reglementare pentru a imbunatati rezistenta sectorului bancar. Avand in vedere faptul ca acest lucru inseamna mult mai mult decat analizarea cerintelor minime de capital, bancile trebuie sa inceapa sa planifice felul in care vor integra testele de stres in modelul lor de afaceri si in procesele de management al riscurilor. Bancile care vor putea transforma aceste teste de stres intr-un avantaj competitiv vor avea beneficii economice considerabile”, a declarat Ana-Maria Butucaru, senior manager in cadrul echipei de servicii financiare a PwC Romania.

PwC Romania a lucrat cu doua din cele trei subsidiare din Romania ale marilor grupuri bancare europene incluse in testele de stres derulate de BCE, din postura de „auditori pentru evaluarea activelor” pentru autoritatea competenta ce a derulat aceste teste in numele BCE.

Testele de stres sunt parte a exercitiilor prudentiale desfasurate de Banca Centrala Europeana sub un cadru de reglementare specific care difera in anumite privinte de standardele internationale de raportare financiara (IFRS). 

Anul trecut, BCE a avaluat 130 de institutii bancare din zona euro, analiza, care cuprinde testul calitatii activelor si testul rezistentei la socurile economice, a aratand ca 25 de banci au nevoie de capital suplimentar in valoare de 25 de miliarde de euro.

Bancile care nu au indeplinit plafoanele de capital stabilite de BCE trebuie sa prezinte planuri de corectare a situatiei in decurs de doua saptamani, in care sa explice cum vor atrage noi fonduri. Planurile trebuie puse in aplicare in termen de noua luni.

Intre cele 25 de banci se afla si National Bank of Greece, Eurobank si Piraeus Bank din Grecia, Bank of Cyprus din Cipru si Veneto Banca din Italia, care activeaza si pe piata din Romania.