"Toată lumea ştie că fiscalitatea este principala sursă de venituri la bugetul de stat şi în acest context fiscalitatea depinde de foarte mulţi factori, depinde de economie în ansamblu, de cât de sănătoasă este economia, de creştere economică, de ritmul investiţiilor şi aşa mai departe, dar reprezintă şi prima linie de apărare uneori a guvernanţilor în politicile bugetare. Şi aici discuţiile pot fi foarte ample. Nu dorim să intrăm foarte mult în detalii pentru că nu este zona noastră de specializare, dar este evident faptul că bugetul nostru începe să fie din ce în ce mai mult sub presiune şi chiar dacă am avut o aşa numită relativă stabilitate fiscală în ultimele luni este posibil ca în următoarele luni, în următorii ani, să vedem modificări pe zona de fiscalitate", a spus Dan Bădin.

Potrivit acestuia, economia nu dă semne că ar reuşi să crească la nivelurile prognozate, cele care au fost bugetate, iar în cazul în care nu vom atinge un astfel de nivel al creşterii economice pe baza căruia au fost calculate veniturile bugetare, cheltuielile fiind destul de fixe, atunci va exista o presiune suplimentară.

Reprezentantul Deloitte România nu vede, însă, majorări ale unor de taxe sau impozite semnificative, precum TVA sau impozit pe venit.

Dan Bădin susţine că după o perioadă marcată de modificări în pripă ale Codului fiscal, dezbaterea începută în ultimele luni cu mediul de afaceri dă un semnal pozitiv privind disponibilitatea de a dialoga şi de adopta un cadru mai stabil şi mai predictibil. Modificările propuse de mediul de afaceri vizează în principal clarificări şi remedierea unor prevederi cu impact negativ pentru contribuabili.

Potrivit acesteia, adoptarea propunerilor de către autorităţi depinde şi de contextul economic. Multe iniţiative legislative şi acte normative au impact indirect în fiscalitate atâta timp cât conduc la majorări de cheltuieli bugetare care nu sunt însoţite de o mai bună administrare fiscală, afirmă Bădin. În acelaşi timp, climatul investiţional depinde şi de alte politici, cum ar fi cele privind infrastructura, administraţia, educaţia, piaţa forţei de muncă etc. Se observă însă o deteriorare a încrederii a investitorilor în perspectivele de creştere ale României, iar o majorare sub aşteptări a PIB se va reflecta asupra bugetului şi, ulterior, a fiscalităţii.

În opinia acestuia, tendinţa din ultimii ani a fost de majorare accelerată a cheltuielilor bugetare rigide - salarii, pensii etc -, de micşorare până la un minim istoric a cheltuielilor cu investiţiile şi de ţintire a unui deficit la limita maximă admisă de 3% din PIB. Astfel, avem o situaţie fragilă la şocuri a finanţelor publice, dar şi o scădere a calităţii infrastructurii publice.

"Este evident că, date fiind aceste coordonate, ne punem problema direcţiei spre care ne îndreptăm, ce tip de fiscalitate se urmăreşte şi, implicit, cât de stabilă poate fi taxarea pe termen mediu. Totodată, reiterez că o decizie de investiţii depinde atât de fiscalitate, cât şi de alţi factori - infrastructură, forţă de muncă sau birocraţie", susţine Bădin.

Reprezentantul Deloitte România a mai spus că în perspectiva preluării preşedinţiei Consiliului UE, România trebuie să analizeze şi agenda fiscală europeană, de exemplu baza comună de impozitare a profiturilor sau taxarea economiei digitale. Până acum autorităţile române nu şi-au exprimat opinia pe aceste teme şi nici nu ştim dacă au alte iniţiative, impresia fiind că merg în direcţia acceptării propunerilor europene, a precizat reprezentantul Deloitte România.