Care sunt amendamentele "cu probleme" in opinia ANPC?

- Perceperea de catre creditori a unui comision de retragere pentru sumele provenite din creditele acordate prin intermediul unui card (carduri de credit, descoperit de cont pe cardul de salariu);

- Perceperea de catre creditori a unui comision de administrare cont curent concomitent cu perceperea unui comision de administrare credit. Se creeaza posibilitatea de a taxa de doua ori acelasi serviciu prestat consumatorului;

- Aplicarea dobanzii penalizatoare la sumele restante prevazute in contract (inclusiv la dobanda si comisioane);
 
- Anularea, in cazul contractelor de cesiune, a prevederii conform careia cesionarul era obligat sa aiba o persoana de contact in Romania. In acest fel, consumatorii ale caror contracte au fost cesionate unor societati din afara tarii raman fara posibilitatea de a rezolva eventuale probleme aparute pe parcursul derularii contractului, stiut fiind faptul ca ANPC nu poate verifica respectarea prevederilor legale decat pe teritoriul Romaniei. De asemenea, acelasi rezultat il are si faptul ca i se permite creditorului cedent sa nu notifice cesiunea consumatorului;

- Pastrarea comisioanelor si tarifelor prevazute in contractele de credit initiale. Acest amendament elimina posibilitatea consumatorilor de a obtine in instanta anularea anumitor comisioane percepute abuziv, practic se legalizeaza comisioane considerate pana acum de catre instante ca fiind ilegale. Mai mult, asa cum este formulat respectivul amendament: “ratele nevariabile ale dobanzii, marjele nevariabile, comisioanele si tarifele din contractele de credit aflate in curs de derulare raman fixe la valoarea de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta” impune aplicarea retroactiva a unor reglementari care vor fi adoptate prin Legea de aprobare a OUG 50/2010, ceea ce incalca Constitutia Romaniei (data intrarii in vigoare a OUG 50/2010 a fost 21.06.2010, legea de aprobare este evident ulterioara);

- Modificarea clauzelor aferente dobanzilor variabile prin raportarea la un indice de referinta, pastrandu-se nivelul de dobanda de la data conversiei. Avand in vedere faptul ca in ultimii doi ani dobanzile la credite au fost majorate succesiv intr-un mod netransparent in baza unor clauze considerate abuzive de catre instantele de judecata, amendamentul propus de Comisie anuleaza dreptul consumatorilor de a obtine in instanta corectarea acestor abuzuri. Desi reprezentantii creditorilor au afirmat public ca transpunerea dobanzilor existente in formula “indice + marja”, conduce la majorari viitoare de dobanzi, indicii de referinta Euribor si Libor fiind in prezent la minime istorice, totusi au solicitat completarea articolului din Ordonanta cu precizarea in mod expres a mentinerii nivelului de dobanda de la data conversiei;

- Denaturarea in mod grosolan a sensului prevederilor Directivei europene. De exemplu, textul Ordonantei prevedea in mod expres, la art. 73 (2), costurile ce nu se includ in costul  total al creditului. La lit. c) se specifica neincluderea in costul total al creditului a altor costuri, “in afara pretului de achizitie pe care, pentru achizitii de bunuri si servicii, consumatorul este obligat sa il plateasca, indiferent daca tranzactia este efectuata in numerar sau pe credit.” Prin amendamentele propuse, textul devine ambiguu iar transparenta in cazul calcularii costurilor ce revin consumatorilor dispare. Conform noii formulari, creditorul are libertatea sa ascunda costuri sub acoperirea sintagmei “alte costuri, in afara pretului de achizitie pe care, pentru achizitii de bunuri si servicii, consumatorul este obligat sa le plateasca, indiferent (...)”. Caracterul general al prevederii permite creditorului sa nu includa in costul total al creditului sume importante pe care imprumutatul le va afla eventual dupa incheierea fazei precontractuale sau chiar la data semnarii contractului;

- Inducerea in eroare a consumatorilor prin permiterea comercializarii in acelasi spatiu comercial a bunurilor de consum si a serviciilor de creditare chiar si in cazul in care nu este vorba de un contract de credit legat, desi consumatorului i se da de inteles ca exista o legatura intre comerciant si creditor;

- Reducerea amenzilor la jumatate fata de cele prevazute de OUG 50/2010, ceea ce incalca prevederile Directivei conform careia sanctiunile aplicate trebuie sa fie eficiente si cu efect de descurajare. Este evident ca nivelul actual al sanctiunilor nu a avut un efect de descurajare, fiind frecvente situatiile in care creditorii ignora sanctiunile aplicate.
Majoritatea amendamentelor propuse pana in prezent deturneaza sensul Ordonantei de Urgenta si sunt menite sa conserve dezechilibrul existent intre obligatiile si drepturile partilor din conventiile de credit.

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor sustine in continuare adoptarea legii intr-o forma cat mai apropiata de cea propusa. Respectarea drepturilor consumatorilor si crearea unui mediu concurential corect in domeniul serviciilor financiare sunt modalitatile optime de reluare a creditarii, de dezvoltare si crestere a profitului.